La roata pâinii, fiecare cu spiţa sa, dar şi spiţele care lipsesc
ActivitatEa de bază, în această perioadă, este, pentru agricultori, recoltarea grâului, fără a se neglija eliberarea terenurilor, în urma secerişului, aplicarea de amendamente şi efectuarea arăturilor de vară.
În judeţ - conform ultimelor date prezentate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (D.A.D.R. ) Bihor - secerişul grâului s-a înfăptuit pe 60% din suprafaţa cultivată de 51.980 hectare. Cantitatea de grâu obţinută reprezintă 87.800 tone, producţia medie la hectar (2.815 kg) fiind cu puţin (15 kg.) mai mare faţă de estimări.
Cât priveşte valorificarea recoltei, numai producătorul ştie, cu adevărat, asperităţile, cu deosebire în conjunctura acestui an când recolta de grâu este mai mică şi când s-a instituit, tot conjunctural, importarea de grâu fără taxe vamale. Grăitor ar putea fi faptul că, din totalul de 87.800 tone de grâu recoltate până acum, la producător se află 54.000 de tone, din care 350 de tone de grâu pentru sămânţă. Iar dacă producătorul s-a hotărît să vândă, o face nu cum ar vrea el, ci după oferta de preţ venită din partea celui care cumpără. Din lipsa unei Burse a cerealelor în Bihor, mecanismul de funcţionare a pieţei libere rămâne învăluit de ceaţa speculei, iar dezavantajul este de partea producătorului, mai ales când acesta e de calibru mic - producătorul individual.
Încercând să aflăm cât şi unde (eventual la ce preţ) se găseşte o parte din cantitatea de grâu nou, situaţia oferită de D.A.D.R. Bihor menţionează: la COMCEREAL - 1.000 tone, la societăţile comerciale de morărit - 4.800 tone, la CEREALCOM - 819 tone, la unităţi de nutreţuri combinate - 314 tone, iar la alţi beneficiari - cu puţin peste 21.000 tone. Aceşti alţi beneficiari reprezintă, de fapt, zona mai mult sau mai puţin "măsurabilă" privind "jocul" preţului de achiziţie.
Despre preţul de achiziţie, doar S.C. CEREALCOM S.A. Oradea a fost "tranşantă", de aici aflând că se oferă 5.000 lei/kg de grâu. Şi au cumpărat peste 200 de tone. De altfel, faţă de 28.350 tone grâu livrate unităţilor specializate în depozitarea grâului, doar cantitatea de 17.464 de tone este preluată efectiv. În rest, se optează (dacă nu ai ce face) pe varianta depozitării în custodie: producătorul depozitează grâul la COMCEREAL (care nu cumpără), la CEREALCOM sau la alte unităţi care dispun de spaţii de depozitare. Dă grâul, ţăranul, în custodie şi plăteşte, pentru servicii, 45.000 lei/tonă/lună. Dacă vrea, lasă îngrija depozitarului să-i comercializeze grâul. Dacă nu, scoate grâul de la depozitare şi îl valorifică, în funcţie de clientul pe care l-a găsit.
Discutând la COMCEREAL şi CEREALCOM, nici până azi nu s-a stabilit, de către Guvern, dacă sau nu se mai acordă (aşa cum s-a procedat) acea subvenţie bugetară prin care producătorul să nu mai suporte cheltuielile de depozitare (45.000 lei/tonă/lună). Misterul se menţine, în detrimentul producătorului, deoarece fiecare îşi face calcule cu costurile de producţie şi eventualele beneficii.
Ce se ştie este că - dar după o lungă perioadă de aşteptare - subvenţia oferită, de la buget, producătorului, reprezintă 400 lei/kg de grâu-consum predat procesatorilor şi 4.000 lei/kg grâu sămânţă predat unităţilor specializate în cumpărarea, prelucrarea şi valorificarea grâului de sămânţă. Iar cine vrea detalii le află de la Serviciul Plăţi, din cadrul D.A.D.R. Bihor.
Şi, iată cum, la roata pâinii, fiecare este cu spiţa sa...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.