Producătorii din industriile textilă şi confecţii sunt la anaghie. Creditele sunt de şase-şapte ori mai scumpe decât în ţările occidentale, ajungându-se la o dobândă de până la 12 % în valută. În acelaşi timp, încasarea contravalorii pe produsele vândute se face după 45 sau chiar 60 de zile, indiferent că este vorba de piaţa autohtonă sau de export. Pentru a descifra o astfel de situaţie creată,, ne-am adresat dnei Dana Valentina Paşc, director al Direcţiei Judeţene de Statistică. - Deci dna director, care sunt semnele şi chiar argumentele unei asemenea afirmaţii, mai ales că România a fost preferată de agenţii economici specializaţi în confecţii şi textile ,pentru că forţa de muncă utilizată este ieftină, pentru că se poate califica pe loc şi pentru că perioada de amortizare a unei investiţii în lohn este foarte redusă? - Să spun pentru început că până acum lohn-ul a fost vital , întrucât producţia în acest sistem presupune o perioadă de recuperare a banilor în aproximativ două luni. În schimb, în cazul unei producţii totale, amortizarea se face în cinci-şase luni. O foarte clară dovadă în sprijinul acestei afirmaţii o reprezintă faptul că în Bihor, în ultimii ani, numărul firmelor de textile şi confecţii ce lucrează în lohn a crescut, acestea părăsind ţări precum Polonia sau Cehia, unde salariile s-au mărit substanţial. - Şi câte firme în lohn avem în Bihor? - În momentul de faţă avem 155 firme de confecţii, dintre care circa 70 la sută produc încă în acest sistem. - În ceea ce priveşte forţa de muncă,cum stăm cu piaţa? - Fabricile de textile şi confecţii din Bihor ocupă forţa de muncă din industria prelucrătoare în proporţie de 20 la sută, dând de lucru la peste 15.000 de oameni. De la circa 150 de societăţi de profil, care erau în 1995 în Bihor, numărul lor a crescut acum la peste 250, dintre ele 96 la sută fiind cu capital privat. Şi încă ar mai fi de precizat o cifră: dacă în 1994, în Bihor, exportul de confecţii textile era, potrivit statisticilor, de 36 miliarde dolari, în momentul de faţă exportăm în valoare de aproape 190 miliarde dolari, anual, ceea ce reprezintă 20 la sută din exportul judeţului. - Nu cumva am intrat într-o totală contradicţie? - Nu, deloc, deoarece creşterea salarului minim pe economie, la 2,8 milioane lei (circa 70 euro), determină patronii din domeniu să pună sub semnul întrebării prezenţa firmelor străine care activează la noi, în special a celor din industria de confecţii. Aceştia susţin că acele 2,8 milioane lei pentru cel mai mic salariu duce la creşterea în avalanşă a celorlalte remunerări, devenind pentru ei o sarcină prea grea. - Si ce vor face? - Evident, se vor îndrepta spre alte ţări, din sud şi est, respectiv Bulgaria şi Ucraina, unde forţa de muncă este mai ieftină decât la noi.. Plecarea acestor firme este cu atât mai probabilă cu cât ţări din Extremul Orient, precum China sau Taiwanul, investesc într-un ritm ameţitor în tehnologizare, fapt ce se reflectă, deja, în scăderea preţului muncii manuale.