Plafonul privind cifra de afaceri al unei firme care se încadrează în categoria întreprindere mică şi mijlocie ar putea creşte de la opt milioane de euro la 50 de milioane de euro, iar valoarea activelor deţinute, de la 8 milioane de euro la 43 milioane de euro. Praguri ale cifrelor de afaceri Agenţia pentru IMM-uri a iniţiat un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea legii privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării firmelor mici şi mijlocii. Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, introducerea pragurilor referitoare la cifra de afaceri şi la activele totale sunt definitorii în dimensionarea schemelor de ajutor de stat, care vor fi proiectate în anul 2006, pe diverse paliere de intervenţie şi categorii de IMM. În plus, aceste prevederi vor permite IMM-urilor româneşti să aibă acces la fondurile structurale. În proiectul de modificare se mai prevede clasificarea firmelor mici şi mijlocii în funcţie de numărul de salariaţi şi cifra de afaceri anuală netă sau activele totale pe care le deţin. Astfel, în categoria microîntreprinderi vor fi încadrate firmele care au până la nouă angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la două milioane de euro. Firmele care au între 10 şi 49 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active nete de până la 10 milioane euro vor fi incluse în categoria întreprinderi mijlocii, în timp ce întreprinderile mari vor avea între 50 şi 249 salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau active care nu depăşesc 43 de milioane de euro. Legislaţia actuală clasifică IMM-urile doar în funcţie de numărul de angajaţi. Proiectul de ordonanţă propune ca încadrarea în plafoanele referitoare la numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale să fie stabilită pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentanţilor legali ai întreprinderii. O nouă clasificare a tipurilor de firme În funcţie de relaţia firmelor mici şi mijlocii cu alte întreprinderi, raportată la capitalul sau drepturile de vot deţinute ori la dreptul de a exercita o influenţă dominantă, proiectul de modificare prevede că pot exista trei tipuri de firme, respectiv întreprinderi autonome, partenere şi legate. O societate este autonomă dacă deţine mai puţin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot în una sau mai multe firme, ori dacă una sau mai multe întreprinderi nu deţin mai mult din 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale societăţii în cauză. Întreprinderile partenere sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate ca întreprinderi legate şi sunt cele care deţin între 25% şi 50% din capitalul social ori din drepturile de vot ale fiecăreia dintre ele. Situaţia de întreprinderi legate este descrisă ca fiind cea în care o firmă deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi. Pe de altă parte, situaţia de întreprinderi legate poate apărea atunci când o societate are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere sau de supraveghere a celeilalte întreprinderi. Încadrarea FNGUNN ca instituţie financiară de risc O altă situaţie de acest fel este aceea în care o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract sau al unei clauze din statutul acesteia, iar o firmă este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective. O altă propunere vizează necesitatea încadrării Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) în categoria instituţiilor financiare de risc, ţinând cont că acesta dezvoltă prin filialele sale, la nivel local, produse de garantare de risc mai mare, deoarece acestea se adresează microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici cu rate ale succesului inferioare celor înregistrate în cazul întreprinderilor consolidate, respectiv al celor mijlocii. Fondurile locale de garantare vor funcţiona ca filiale ale FNGCIMM, pentru care acesta va prelua riscurile de expunere. Mai mult, proiectul prevede prelungirea de la 5 ani la 10 ani a perioadei în care capitalul social al fondului, de 5 milioane de lei, trebuie să fie majorat cu 0,4% din veniturile bugetare. Potrivit notei de fundamentare, propunerile incluse în ordonanţă sunt în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene privind definiţia întreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Proiectul va fi supus spre aprobarea Guvernului.