Consumul de carne şi lactate Vă prezentăm câteva date relevate de un raport publicat de Comisia Europeană, la jumătatea lunii ianuarie, raport vizând statele candidate la Uniunea Europeană. Am selectat referirile la România. Datele utilizate în studiu sunt bazate pe cercetările proprii ale Comisiei Europene, pe estimările formulate de diverşi analişti independenţi pentru fiecare ţară în parte, precum şi pe indicatorii statistici furnizaţi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În oglinda 1989-2000 Studiul semnalează faptul că, în anii `90, consumul de carne a consemnat un declin general în statele candidate, în medie cu 10-20% faţă de sfîrşitul anilor `80. Consumul de lapte a scăzut de asemenea în perioada anilor `90, dar - spre deosebire de carne - nu şi-a revenit în totalitate spre sfîrşitul acestui interval, decât cu foarte puţine excepţii - Slovenia, Lituania şi România. De pildă, în perioada 1989-2000, consumul total de carne din România a scăzut cu 16%, de la 56,2 kilograme pe cap de locuitor la 47,3 kilograme pe cap de locuitor, iar între anii 1997-2000 s-a diminuat cu cinci procente. În anul 1990 a fost înregistrat cel mai mare consum anual de carne din 1989 şi până în 2000, respectiv de 73,8 kilograme pe cap de locuitor. Cel mai important declin (32%) în intervalul 1989-2000 a fost consemnat la consumul de carne de oaie şi capră, urmat de carnea de vită (31%). Consumul de carne de porc s-a diminuat, în perioada menţionată, cu 21%, în timp ce cel de pasăre a crescut cu 18%. În perioada 1989-2000, consumul total de lapte şi lactate din România a crescut cu 41%, de la 133,8 kilograme pe cap de locuitor la 188,9 kilograme pe cap de locuitor. În anul 1996 a fost înregistrat cel mai mare consum anual de lapte şi lactate din intervalul menţionat, respectiv de 195,3 kilograme pe cap de locuitor. Consumul de unt s-a diminuat cu 75% în anul 2000 faţă de 1989, în vreme ce cantitatea de brânză consumată pe cap de locuitor a scăzut cu 50% în această perioadă. La ce să ne aşteptăm? Analiza Comisiei Europene cuprinde şi previziuni referitoare la producţia de carne şi lactate din România. Astfel, producţia de carne de porc este preconizată să se situeze în 2008 la 616.000 de tone, după ce în 2000 a fost de 502.000 de tone, desemnînd astfel o creştere de 23%. În mod similar, producţia de carne de pasăre este prevăzută să se majoreze cu 30%, de la 253.000 de tone în 2000 la 329.000 de tone în 2008. Producţia de carne de vită va scădea, în schimb, cu 12%, de la 162.000 de tone la 142.000 de tone în intervalul 2000-2008. În ceea ce priveşte producţia de lapte, Comisia Europeană estimează o scădere de patru procente, de la 5.002.000 de tone în 2000 la 4.824.000 de tone în 2008. Efectivele de vaci de lapte sunt prognozate, la rândul lor, să se diminueze cu 15%, de la 1.633.000 de capete la 1.393.000 de animale între 2000 şi 2008. Producţia anuală de lapte pe cap de bovină va creşte însă cu 13%, de la 3.063 de kilograme la 3.463 kilograme în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, consumul de lapte şi produse lactate (cu excepţia untului) din România este estimat, la rândul său, să crească până în 2008, dar într-un mod ponderat, după ce, în perioada 1989-2000, indicatorul a consemnat o creştere de 41%, iar între anii 1997-2000 un avans de un procent. Dacă, pe ansamblu, consumul de lapte şi lactate este prognozat să evolueze "pozitiv" în următorii patru ani, cel de lapte lichid, de smântână şi cel de brânză este estimat să crească semnificativ. Evoluţia consumului de băuturi pe bază de lapte, de iaurt, îngheţată, alte deserturi şi de unt este apreciată de experţii Comisiei Europene ca fiind în creştere ponderată.