Zona de asigurări este una problematică, şi în special zona de RCA, aceasta fiind una dintre puţinele situaţii în care Consiliul Concurenţei a trebuit să dea două rânduri de amenzi companiilor implicate, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la audierile de la Comisia economica, industrii şi servicii din Senat.

„Aţi primit o documentaţie destul de amplă din partea noastră, deci nu o să intru în toate detaliile pe care le-am prezentat acolo. Vedeţi că zona de asigurări e pe de o parte una unde am avut o activitate intensă, pe de altă parte e o zonă problematică. Şi în special zona de RCA. Nu numai zona de RCA, dar cu predilecţie zona de RCA. De ce spun asta? E una dintre puţinele situaţii în care noi a trebuit să dăm două rânduri de amenzi companiilor implicate. În majoritatea situaţiilor intervenim într-o piaţă, dăm amenzi, lucrurile se normalizează, nu e nevoie să ajungem la al doilea rând de sancţiuni. Deci e foarte rar ca să ajungem la o industrie să aplicăm două rânduri de sancţiuni aceloraşi companii. Şi evităm pe cât se poate acest lucru. La asigurări suntem din păcate în situaţia în care sunt companii care au primit două sau trei amenzi din partea noastră. Amenzile sunt foarte mari. Nu sunt amenzi mici, procedurale. Sunt amenzi foarte mari, de milioane de euro. Deci e o industrie care e problematică din punctul nostru de vedere", a spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Bogdan Chiriţoiu a explicat că instituţia investighează comportamente care duc la creşteri ale preţurilor la consumatori. El a menţionat că a făcut o analiză în această piaţă, iar pe baza ei au fost făcute o serie de recomandări. Acestea se regăsesc în ordonanţa guvernului din 2016, dar mai sunt o serie de elemente care nu au fost preluate şi implementate. Recomandările merg pe ideea de a reduce costurile şi în acest fel preţurile.

„Din păcate avem o nouă criză pe piaţa de asigurări. Ceea e foarte rău pentru toţi cei implicaţi. Dar crizele pot fi şi oportunităţi să venim să reglementăm lucrurile care nu merg atât de bine. Acelea care au mai rămas de îmbunătăţit", a subliniat Chiriţoiu. De asemenea, el a menţionat legătura pe care Consiliul Concurenţei o are cu Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„Avem o strânsă legătură cu ASF-ul. Nu putem să ne îndeplinim unul rolul altuia. Noi suntem creaţi ca să ne asigurăm cumva că preţurile nu cresc prea mult. Să ne asigurăm că avem concurenţă şi preţurile nu cresc. ASF-ul a fost creat pentru ca firmele de asigurări să nu-şi ia riscuri pe care nu le pot duce. Ei sunt un reglementator prudenţial, cum e BNR-ul. E un reglementator prudenţial. Are grijă ca băncile să nu rămână fără capital. Noi încercăm opusul. Da, noi am vrea ca băncile să aibă dobânzi mai mici sau vrem ca RCA-ul să fie mai mic. Rolurile noastre sunt complementare. Desigur, lucrăm strâns unii cu alţii. Dar evident nu putem să suplinim unii activitatea altora. De ce? Pentru că nu avem pârghii legale. Eu nu pot să fac ce face ASF-ul. Nici eu şi nici colegii mei. Nici ASF-ul nu poate să facă ce facem noi. Şi nu avem nici expertiza. Adică dacă ne punem să calculăm, se vorbeşte de plafonare. dacă ne întrebaţi pe noi cât să fie RCA-ul, că e bine să fie cel din martie 2022 sau din aprilie, nu ştiu să vă spun. Că nu avem niciun fel de expertiză să spunem noi cât ar fi bine să fie preţul", a precizat şeful autorităţii de concurenţă.

Acesta a menţionat că cea mai recentă amendă a fost dată în luna decembrie a anului trecut.

Preşedintele Comisiei economice a Senatului, Daniel Zamfir, a adus în discuţie cazul falimentului Euroins şi a cerut demisia preşedintelui Consiliului Concurenţei.

„Ca să fie limpede: afacerea asta nu e nici a lui Euroins nici a lui City. Da, practic nu e afacerea lor. Aşa înţeleg eu pentru că noi suntem obligaţi să plătim aceşti bani la o companie de asigurări care de fapt doar îi administrează. Nu este pe un mecanism de business sofisticat prin care ei să-şi dezvolte afacerea şi sunt nişte minţi luminate. Nu. Insist să spun că aveţi o răspundere, pentru că nu numai că acele preţuri de dumping nu se justificau în piaţă, dar era limpede că sunt mult sub costul real. Dar ce se întâmplă? Aveaţi rezultatul. Aceste două companii nu plăteau daunele. Şi v-a scris ASF-ul aici, că ăştia nu plătesc daunele, că din 10 daune ei plăteau numai una. Deci doar 10% din banii asiguraţilor se întorceau acolo unde trebuiau să se întoarcă şi anume acoperirea daunelor. Oamenii când au văzut că funcţionează mecanismul acesta, de aceea şi-au permis să vină cu aceste preţuri, pentru că îşi premeditaseră foarte bine mecanismul prin care nu plătesc daunele, adună cât mai mulţi bani din piaţă, îi transferă în offshore şi statul român prostul să plătească. Domnule, dacă dumneavoastră spuneţi că nu aveţi ce să faceţi, daţi-vă domnule demisia!", a spus Daniel Zamfir.