Proiectul legii învăţământului preuniversitar este în acest moment supus dezbaterii publice, apariţia sa stârnind deja reacţii. Învăţământul primar, pe durata a şase ani Conform noii legi a învăţământului, principalele obiective ale sistemului educaţional din România ar fi formarea unui set de valori în şcoli şi realizarea unui învăţământ democratic care să garanteze dreptul la educaţie diferenţiată, adaptată individului. Dacă acest act normativ va fi adoptat, învăţământul obligatoriu va fi de 10 ani, iar frecventarea obligatorie a învăţământului la zi încetează la vârsta de 18 ani. Printre noile prevederi se regăseşte şi obligativitatea studierii religiei la toate nivelurile de pregătire preuniversitară. Totuşi există şi posibilitatea studierii unei discipline înrudite, Educaţia moral-religioasă, în cazul în care părintele sau elevul nu doreşte studierea unei confesiuni. Pe de altă parte, cultele religioase recunoscute oficial au posibilitatea de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi instituţii de învăţământ, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Modificări majore apar în cazul învăţământului primar, care se va întinde pe durata a şase ani, de la clasele pregătitoare şi până la clasa a V-a, inclusiv. De la această modificare decurg şi următoarele, astfel învăţământul gimnazial va rămâne de 4 ani, cuprinzând clasele VI-IX, iar pregătirea liceală va cuprinde clasele X-XII sau XIII, după caz. Inspectorii devin funcţionari publici O altă noutate a proiectului Legii învăţământului se referă la transformarea Inspectoratelor şcolare în Direcţii pentru Învăţământ Preuniversitar. Atribuţiile noilor direcţii sunt aceleaşi, ceea ce se schimbă este doar statutul inspectorilor. Astfel, inspectorii şcolari vor deveni funcţionari publici, a căror numire va trebui avizată şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care se va ocupa şi de salarizarea acestora. Proiectul aduce o veste bună pentru profesorii netitulari, care ar scăpa de examenul de titularizare la nivel judeţean. Examenul de titularizare ar urma să fie organizat la nivelul fiecărei şcoli sau al unui grup de şcoli, ceea ce conferă mai multă putere de decizie unităţii şcolare în vederea selectării personalului. Nici conducerile şcolilor nu au scăpat de modificările legii. În cazul în care aceasta va fi adoptată, consiliile de administraţie ale şcolilor vor avea o altă structură. Astfel, membrii respectivului for vor fi, în proporţie de 50%, reprezentanţi ai şcolii şi în proporţie de 50%, reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor publice locale şi ai agenţilor economici. Legea învăţământului este destul de aspră cu părinţii, care sunt obligaţi să asigure frecvenţa copiilor la orele de curs din învăţământul obligatoriu. În caz contrar, se consideră contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 2.000 RON. Obligaţia sesizării organelor abilitate asupra acestor situaţii revine directorilor unităţilor şcolare. Per ansamblu, proiectul legii învăţământului preuniversitar aduce modifcări destul de mari sistemului educaţional, dar va aduce şi unele probleme, mai ales pentru ciclul primar, unde va fi nevoie de un număr mai mare de educatori şi institutori.