Trei luni de vacanţă nu au fost suficiente pentru autorităţile locale să pregătească unităţile de învăţământ pentru un nou an şcolar. Acum, pe ultima sută de metri, acestea încearcă să dreagă busuiocul şi să facă, în cele câteva zile rămase până la deschiderea anului, ce nu au făcut o vară întreagă. Noroc cu anunţatele acţiuni de protest şi boicotare a începerii cursurilor, că aşa mai câştigă câteva zile pentru finalizarea lucrărilor de igienizare şi renovare a clădirii şcolilor şi grădiniţei. Dacă şi în mediul urban, unde autorităţile pot gestiona mai bine aceste acţiuni, s-au înregistrat grave abateri de la respectarea termenelor de finalizare a lucrărilor, în comunităţile izolate, unde indolenţa autorităţilor este mult mai pronunţată, realitatea este mult mai dezolantă. La Săldăbagiu de Munte, clădirea şi curtea Şcolii cu clasele I-IV, era la sfârşitul săptămânii trecute, un adevărat şantier. Lucrările de abia au început în luna septembrie, iar singurul om trimis de la primărie făcea faţă cu greu investiţiei de mare amploare care trebuia realizată aici: un grup sanitar. Aşa că, învăţătoarea de acolo a mobilizat la efectuarea şanţului şi pe câţiva părinţi. Deşi, la noi, procesul de educaţie este gratuit şi majoritatea cetăţenilor plătesc impozite pentru ca acesta să se desfăşoare în condiţii optime, părinţii au ajuns să suporte, în mod direct, toate cheltuielie cu procesul de învăţământ. După ce din banii lor sunt zugrăvite sălile de clasă sau se pune parchetul ori se cumpără mobilierul, acum ei au ajuns să sape efectiv şanţurile pentru realizarea grupului sanitar în incinta şcolii. "Chiar dacă pe 15 septembrie şcoala nu va avea grup sanitar înăuntru, sperăm că nu va dura mult timp pâna la finalizarea lucrării. De la Primăria Pocola ne-au trimis un singur om, aşa că părinţii copiilor i s-au alăturat acestuia. Şi la renovarea clasei tot părinţii mă ajută", ne-a declarat Deak-Szebani Gyongyi, învăţătoarea din sat. La şcoala din Săldăbagiu de Munte învaţă 17 copii în clasele a doua, a treia şi a patra şi alţi 18 copii merg la grădiniţă. Elevii care urmează clasele V-XII se confruntă cu o altă problemă, cea a navetei. Dacă dimineaţa au cu ce merge la Oradea, la şcoală, la întoarcere mulţi dintre ei trebuie să hoinărească câteva ore pe străzile din Oradea după terminarea cursurilor, până la ora la care porneşte autobuzul spre satul lor. Cum numărul elevilor care fac naveta nu este deloc de neglijat, aproape 30, nu ar fi rău ca pe această rută să funcţioneze un microbuz.