Deși a tras de mult timp semnale de alarmă cu privire la situația transportului elevilor la școală, Salvați Copiii România nu a primit niciun răspuns. Tocmai de aceea, asociația susține protestul elevilor față de încălcarea dreptului la transport gratuit la școală.

Organizația Salvați Copiii s-a alăturat luni protestului Asociației Elevilor din Constanța, Asociației Vâlceana a Elevilor și Asociației Elevilor din București și Ilfov cu privire la o problemă critică nerezolvată de-a lungul anilor, ce afectează dreptul egal la educație al elevilor din România, în condițiile unui abandon școlar crescut, pe fondul acutizării sărăciei în rândul copiilor vulnerabili socio-economic. Este vorba despre incapacitatea Ministerului Educației și a consiliilor județene de a asigura transportul gratuit pentru toți elevii în mod echitabil.

De ani de zile, elevii și asociațiile lor se luptă pentru a obține respectarea acestui drept fundamental. În pofida solicitărilor repetate, începând cu anul 2015, și a avertismentelor Asociației Elevilor din Constanța susținute de Salvați Copiii, legislația și măsurile adoptate de autorități nu au reușit să soluționeze această problemă.

Mai mult, Hotărârea Guvernului nr. 810/2023, care ar fi trebuit să clarifice și să reglementeze situația din noua Lege a Învățământului Preuniversitar, este contrară legislației europene și nu a fost dezbătută cu asociațiile de elevi sau alți reprezentanți ai societății civile.

La aceasta se mai adaugă și lipsa de implicare și viziune a consiliilor județene, care nu au încheiat contracte de delegare a gestiunii pentru asigurarea transportului public județean, ceea ce demonstrează o neglijență sistemică gravă în respectarea dreptului elevilor la transport județean și interjudețean gratuit. Fără aceste contracte, nu se poate asigura gratuitatea transportului prin compensarea operatorilor de transport, conform legislației privind ajutorul de stat. Acest aspect reflectă nevoia de reglementări clare și coerente care să asigure că toți operatorii de transport sunt compensați echitabil pentru serviciile oferite.

În plus, suma forfetară stabilită pentru elevii care nu beneficiază de servicii de transport public este adesea insuficientă pentru a acoperi costurile reale ale transportului. Aceasta înseamnă că elevii și familiile lor sunt lăsați să suporte costuri suplimentare de deplasare a copiilor către școală, care se adaugă la costurile ascunse ale educației pe care părinții trebuie să le suporte, conform analizelor Salvați Copiii.   

Prin această scrisoare, Salvați Copiii își exprimă solidaritatea cu cererile legitime ale reprezentanților elevilor din România.

„Solicităm Ministerului Educației și consiliilor județene să preia soluțiile identificate de acești elevi și comunicate public de aproape un deceniu pentru modificarea și îmbunătățirea cadrului legal existent”, susțin reprezentanții Salvații Copiii România.

 

Cu mult peste media europeană la abandon școlar

În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.

De reținut că deprivarea materială și socială severă afectează, în primul rând, copiii. În 2022, aproape una din șase familii din România nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător (15,2%) și aproape una din patru nu și-a putut permite o masă hrănitoare (22,1%), cu situația cea mai dramatică în cazul familiilor cu 3 sau mai mulți copii (peste 25%).

În plus, abandonul școlar rămâne o problemă persistentă: în anul școlar 2019/2020, numărul elevilor afectați de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar și gimnazial și 14.381 la nivelul liceal.

Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării școlare, înregistrându-se 286.150 de copii, cu vârste între 7 și 17 ani, care nu se aflau în sistemul educațional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2,5 milioane de copii de vârstă școlară.

De asemenea, problema abandonului școlar timpuriu persistă. În 2021, rata tinerilor între 18 și 24 de ani care nu finalizaseră învățământul secundar superior și nu urmau niciun program educațional sau de formare a înregistrat o ușoară îmbunătățire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%.

În special, rata abandonului școlar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi, cu vârste între 18 și 24 de ani, au finalizat învățământul secundar superior, în comparație cu 83,3% din totalul populației generale.