Cu toate că unităţile de învăţământ şi-au deschis de curând porţile pentru încă un an de şcoală, acestea, în număr destul de mare, nu se pot lăuda cu condiţiile optime pe care îl solicită procesul de educaţie. Aruncând o privire din exterior, unele unităţi de învăţământ au pereţii scorojiţi, lipsiţi de culoare şi, parcă, de viaţă, îndemnându-te să nu le calci pragul. Astfel de exemple sunt vizibile chiar şi pe arterele principale ale oraşului nostru. Vina nu este a directorilor acelor şcoli, ci a autorităţilor în drept care ar fi putut să le ofere un sprijin financiar. Alte şcoli supuse unui proces de reabilitare, dotate chiar cu geamuri termopan, ascund în fapt realităţi ce fac imposibilă desfăşurarea în bune condiţii a orelor de educaţie fiziă, cele mai aşteptate de către elevi. În cele mai multe şcoli bihorene, elevii sunt nevoiţi să stea în clasă, fiind privaţi de bucuria de a alerga şi de a face faţă cerinţelor impuse de profesorul de sport. Este greu de imaginat cum se poate desfăşura o oră de educaţie fizică într-o sală de clasă. Pe lângă faptul că nu au sală de sport, elevii din unele şcoli nu se pot bucura nici de curtea interioară a instituţiei de învăţământ, asfaltul fiind brăzdat şi deformat atât de tare, încât poate deveni un pericol de accidentare. Mai mult, curtea interioară a şcolii nu numai că nu poate fi folosită ca teren de sport, dar aceasta nu poate fi utilizată nici pentru organizarea unor activităţi festive. Astfel, din totalul de 543 de şcoli şi licee bihorene, doar 33 (6%) au sală de sport. De o sală imrpovizată beneficiază 109 unităţi de învăţământ (circa 20%), iar majoritatea (401) sunt private de această necesitate. Începând din acest an, o dată cu lansarea programului celor 1.000 de terenuri de sport, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean este convinsă de faptul că se va îmbogăţi baza sportivă a unităţilor şcolare bihorene. În perioada imediat următoare, va fi dată în folosinţă sala de sport de la Colegiul Tehnic "Traian Vuia", precum şi cea de la şcoala din Vadul Crişului.