Rezultatele înainte de contestații ale examenului de Evaluare Națională la clasa a VIII-a au scos în evidență severa inegalitate de șanse la care sunt expuși elevii din medii socio-economice vulnerabile. Elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5, față de cei de la școlile din urban.

Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA plasează România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socio-economic al elevilor și performanțele școlare.

Deși diferențele față de colegii din mediul urban au scăzut față de anul trecut, copiii care învață la țară continuă să înregistreze, în proporții mult mai mari, rezultate slabe la examenele naționale: peste o treime dintre ei au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre copiii care învață la oraș), aproape un sfert au obținut note mici la proba de limba română (23,89% față de 7,9% în mediul urban), aproape 30% au, înaintea contestațiilor, medii sub 5 la probele de examen (29,5% față de 10,05% dintre elevii școlilor de la oraș).

În ceea ce privește distribuția pe județe, inegalitățile continuă. Județele cu cele mai mari ponderi ale mediilor sub 5 sunt: Teleorman (28,2%), Giurgiu (26,2%) și Caraș Severin (25,5%). În Bihor ponderea mediilor sub 5 a fost de 19,2%. Cele mai mici ponderi ale mediilor sub 5 sunt în Cluj (7,3%), București (8,4%) și Brăila (9%). La nivel național, ponderea a fost de 17,7%.

Aceste cifre se referă însă doar la cei care au participat la examen. Pe lângă ei sunt mii de elevi care nu au participat la examen pentru că au fost corigenți sau pur și simplu au fost sfătuiți să nu participe pentru că nu aveau nicio șansă sau pentru a nu strica media școlii. Deși nu există statistici care să confirme această situație, este foarte clar că cei mai mulți dintre ei sunt din mediul rural.

„Fără a neglija diferențele dintre școlile de la oraș și cele de la sat în ceea ce privește infrastructura și resursele materiale și umane, considerăm că, în mare parte, diferențele de rezultate ale elevilor sunt generate de diferențele de statut socio-economic (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială fiind mult mai mare în mediul rural).

În aceste condiții și ținând cont de faptul că rezultatele examenului de Evaluare Națională urmăresc doar mediul în care funcționează școlile, recomandăm Ministerului Educației să colecteze și să analizeze și date care să reflecte impactul statutului socioeconomic al familiei asupra rezultatelor la testările naționale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin și compensare a dezavantajelor”, se afirmă într-un comunicat al Salvați Copiii România.

Conform aceleeași surse, un aspect important pe care rezultatele Evaluării Naționale nu îl pot surprinde este reprezentat de situația celor peste 10% dintre elevii de clasa a VIII-a care nu s-au înscris la Evaluarea Națională. Deși autoritățile au atribuit această situație imposibilității de încheiere a  situației școlare, Salvați Copiii consideră că este nevoie de o analiză mai amplă pentru a identifica și a aborda cauzele primare, fie că e vorba de impactul modului în care s-au organizat cursurile în context pandemic sau de o eventuală creștere a nivelului de exigență în promovarea clasei a VIII-a în comparație cu clasele anterioare ale învățământului gimnazial.

De asemenea, în contextul preconizatelor modificări ale sistemului de evaluare a elevilor, Organizația Salvați Copiii propune Ministerului Educației să realizeze și să publice o comparație a notelor obținute de elevi la Evaluarea Națională cu mediile obținute la clasă, la limba română, respectiv matematică.