Basarabenii care studiază la Universitatea din Oradea sunt nemulţumiţi de metodologia după care se fac cazările, întrucât ei sunt repartizaţi direct la căminele de la Înfrăţirea, unde condiţiile nu sunt dintre cele mai bune.

 

Potrivit secretarului Asociaţiei Elevilor şi Studenţilor Basarabeni din Bihor (ASEB), Andrei Bucur, ei sunt direct repartizaţi la căminele de la Înfrăţirea, fără să se mai ţină cont de mediile pe care le-au obţinut în anul anterior de studii. Din aceste motive, liderul studenţilor basarabeni, Anatol Cojocari, a înaintat o cerere către Comisia de Cazare şi către preşedintele studenţilor din Senatul Universităţii din Oradea, prin care solicită cazarea studenţilor din Republica Moldova, nu doar în căminul de la Înfrăţirea, ci şi în campusul universitar pe baza aceloraşi criterii de performanţă şcolară. "Suntem repartizaţi automat la Înfrăţirea, ceea ce nu mi se pare normal, din moment ce unii dintre noi au rezultate bune la facultatea la care studiază", a precizat Bucur. Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi Adrian Dume, liderul studenţilor orădeni, care consideră firească solicitarea tinerilor basarabeni, care doresc să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi. În cea mai mare parte, studenţii basarabeni sunt bursieri ai statului român, beneficiind de un anumit număr de locuri care este repartizat de MECI în fiecare an centrele universitare din ţară. Pentru fiecare tânăr basarabean care studiază în România prin intemediul unui astfel de program, statul oferă ca bursă echivalentul în lei al sumei de 65 de euro, pentru elevi şi studenţi, 75 de euro pentru cei care urmează programele de master şi 85 de euro pentru doctoranzi. La aceste cheltuieli se mai adaugă taxa de şcolarizare care poate fi cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei pe an, plus cheltuielile legate de cazare şi unele facilităţi pe mijloacele de transport în comun. Astfel, cheltuielile statului român cu studenţii basarabeni sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei pe an. Solicitarea basarabenilor nu este apreciată şi de colegii lor români, care nu beneficiază de aceleaşi gratuităţi. "Au prea multe facilităţii. Nu mi se pare normal. Condiţiile din campus sunt mai bune, într-adevăr, dar pentru acestea noi plătim mai mult. Ei vor totul gratis şi condiţiile cele mai bune", a precizat un studet căminist.