Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a fost prezent vineri la Oradea, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai spitalelor, ai CAS-urilor şi DSP-urilor din Bihor, Satu-Mare, Cluj, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Ministrul a făcut o scurtă prezentare a noilor proiecte de lege în domeniul sănătăţii, subliniind că sistemul medical românesc are nevoie de o reformă completă.

Sala Mare a Primăriei Oradea a fost vineri neîncăpătoare la întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, venit în Oradea în plină grevă a medicilor. Eugen Nicolăescu a fost însoţit în Bihor de secretarul de stat Adrian Pană şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi. Evenimentul a avut loc la o zi de la vizita făcută în unităţile spitaliceşti din Oradea. A fost vizitată Maternitatea - unde s-a discutat despre finalizarea lucrărilor de modernizare a secţiilor, finanţate de Ministerul Sănătăţii prin Banca Mondială, Centrul Oncologic - unde discuţiile s-au axat pe posibilitatea achiziţionării unui al doilea accelerator de particule, cel existent fiind foarte solicitat şi cu un grad de ocupare mare şi Centrul de Cardiologie Intervenţională - unde s-a adus în discuţie posibilitatea finanţării celor două Centre (Oncologic şi de Cardiologie) prin programele naţionale de sănătate.

„Trebuie să stopăm frauda din spitale"

Înainte prezentarea noilor legi pe care Ministerul Sănătăţii vrea să le implementeze pentru a reforma din temelii sistemul de sănătate, Eugen Nicolăescu a precizat: „ca urmare a protestelor lumii medicle din ultima perioadă, duminică, împreună cu colegii de la Ministerul Finanţelor mă voi întâlni cu specialiştii din sănătate pentru a vedea cum putem rezolva revendicările acestora". Prezentarea a pornit de la convingerea că sistemul medical românesc are nevoie de o reformă profundă şi complexă care nu se poate face decât cu ajutorul celor care fac parte din sistem. „Vreau ca toate actele normative care privesc această reformă să fie supuse dezbaterilor parlamentare şi să nu fie trecute prin asumare, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Am considerat că nu neapărat la Bucureşti se află depozuitul de inteligenţă şi de profesionalism şi tocmai de aceea am ales să fac aceste prezentări şi consultări şi în teritoriu. Pornim de la faptul că noi cheltuim foarte mulţi bani în spitale şi foarte puţini pe compartimentul prespitalicesc. Aici trebuie să realizăm un echilibru, să diminuăm activităţile spitalelor lăsându-le în atribuţii doar ce este necesar şi ce le priveşte în mod direct. Există multe spitale la ora actuală care declară altceva Caselor Judeţene de Sănătate pentru a încasa mai mulţi bani de la acestea. Această practică trebuie să înceteze iar spitalul să fie aşezat acolo unde îi este locul. Trebuie apoi să ne ocupăm de descentralizarea unor activităţi ale DSP şi să trecem anumite servicii ale acestora spre Consiiliile Judeţene, evident, cu personalul şi fondurile aferente. În plus, trebuie să devenim mai transparenţi. Să dăm cetăţeanului cât poate bugetul actual să suporte şi să nu îi mai minţim pe oameni, promiţându-le lucruri pe care nu le putem respecta", a spus Nicolăescu.

„Spitalul nu va mai fi cerşetorul bugetului naţional!"

Un alt aspect subliniat de ministru a fost cel referitor la autonomia instituţiilor medicale. „Vrem să introducem examenul de rezidenţiat la nivel naţional şi să îi oferim rezidentului posibilitatea de a se angaja cu contract de muncă într-o clinică, chiar şi privată. În acest fel venitul medicului rezident va creşte iar gărzile nu vor mai fi făcute gratuit, ci vor fi plătite. Pe lângă acest lucru, intenţionăm să scoatem spitalele din categoria instituţiilor publice. Le transformăm în entităţi care vor fi proprietăţi ale comunităţilor locale. În acest fel vor deveni mai autonome vor scăpa de TVA şi vor putea face împrumuturi la bănci pentru a se dezvolta. Nu vor mai fi cerşetoare ale bugetului naţional. Sistemul va fi mai întâi implementat în 12 spitale pilot. Intenţionăm să împărţim spitalele în două categorii: de interes naţional, respectiv, spitalele regionale şi cele de urgenţă, şi de interes local - spitalele municipale şi orăşeneşti. Şi în ceea ce priveşte malpraxisul vor fi aduse îmbunătăţiri semnificative. Vom stabili criterii obiective pentru despăgubiri astfel încât pacienţii nu vor mai putea cere unui medic care a făcut o greşeală, cât îi taie capul. Se va merge pe ameliorarea conflictelor şi soluţionarea lor pe cale amiabilă, între medic, pacient şi societatea de asigurare", a explicat ministrul, care a încheiat prezentarea cu asigurările medicale, mai exact cu pachetul de bază pe care îl va avea la dispoziţie fiecare pacient. „Fără implementarea pachetului de bază, nu se poate face reformă în sistemul medical din România. Acesta va cuprinde doar serviciile medicale esenţiale, servicii pe care pacienţii vor fi siguri că le au. În acest fel ei nu vor mai fi minţiţi că vor primi ceea ce nu primesc. De acest pachet vor beneficia toţi cetăţenii, fie că sunt asiguraţi, fie că sunt neasiguraţi, iar în acest pachet vor fi incluse servicii de prevenţie, servicii de urgenţă plus majoritatea serviciilor oferite de medicul de familie. Rămâne însă în discuţie dacă programele naţionale vor fi incluse în acest pachet", a mai spus Nicolăescu. În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, conform aceleiaşi surse, şi el se va restructura, urmând a se ocupa doar de legislaţie, politici publice şi activităţi de control.

Ministru luat la întrebări

După prezentarea făcută de Nicolăescu, situaţia în Sala Marea a Primăriei, plină ochi, a devenit mai tensionată, reprezentanţi ai sindicatelor şi medici luând, rând pe rând, cuvântul. „Vorbiţi despre aceste reforme de parcă ele nu vor implica şi bani. De unde veţi face rost de bani pentru a le implementa devreme ce, nici acum, nu sunt suficienţi bani în sistem? În plus, la ora actuală, spitalele au probleme mari pentru că sunt situaţii în care plătim pentru pacienţii cu probleme grave câte 50 de mii de lei iar Casele de Asigurări de Sănătate ne decontează 15 mii de lei. Ce vom face cu noua lege, îi vom băga în seamă doar pe pacienţii a căror tratare ne costă doar 15 mii de lei?", a întrebat vicepreşedintele Sanitas Cluj. „Banii se găsesc în interiorul spitalelor iar când noua lege va fi aplicată şi spitalele nu vor mai fi instituţii publice şi nu vor mai minţi la Casa de Sănătate pentru a lua mai mulţi bani, se vor găsi şi fonduri. Vrem să introducem pachetul asigurărilor private care, la rândul lui, va mai rezolva din probleme. Vom încerca să creştem şi alocarea de la bugetul de stat la 6% din PIB, dar un termen realist ar fi anul 2016, pentru că aceste lucruri nu se pot face peste noapte", a răspuns, vizibil iritat, ministrul. Reprezentantul Sindicatului Solidaritatea, a criticat la rândul lui măsurile propuse, citind o listă de revendicări ale medicilor grevişti: „ce aţi făcut domnule ministru cu Sănătatea? În loc să creşteţi finanţarea acesteia aţi umplut buzunarele distribuitorilor de medicamente". Eugen Nicolăescu nu a dat niciun răspuns, sfătuindu-i pe toţi cei care au de pus întrebări sau de făcut sugestii să le trimită pe site-ul Ministerului Sănătăţii.