Un bihorean a scăpat ca prin minune de sub dărâmături În data de 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost lovită de cel mai violent fenomen natural din secolul douăzeci. Cutremurul a avut efecte devastatoare asupra României. Seismul, cu o intensitate de 7,5 grade pe Scara Richter, a durat circa 55 de secunde şi s-a soldat cu 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi s-au prăbuşit aproximativ 35.000 de locuinţe. Printre cei care s-au aflat în Capitală în urmă cu 30 de ani s-au numărat mai mulţi bihoreni, iar unul dintre ei, inginerul Iosif Bodan, îşi aminteşte şi acum de coşmarul prin care a trecut în 4 martie 1977. Bărbatul era angajat inginer şef la Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii din Sânmartin. În primele zile ale lunii martie 1977 a fost trimis în delegaţie, la Ministerul Agriculturii din Bucureşti. "Eram în Restaurantul Dunărea de pe Bulevardul Magheru. Sălile localului erau pline. În jurul orei 21.20, candelabrele au început să se legene ca nişte pendule de ceas, apoi mesele au început să se mişte. S-a auzit un vuiet groaznic. Lumea a intrat în panică şi nu ştia cum să iasă din clădire. Zidurile blocurilor de pe Magheru începuseră să se dărâme şi era un praf de nu se vedea în jur. Bagajul şi hainele mi-au rămas în restaurant, dar nu mai conta", povesteşte Iosif Bodan. Bihoreanul a reuşit să fugă dintre ruine şi, alături de alţi oameni, s-a ascuns într-un cimitir apoape de lacul Floreasca. "Am stat culcaţi printre morminte până dimineaţa, când am plecat pe jos până la aeroport să prind prima cursă spre Oradea. Aveam răni la cap şi mă durea coloana de la o lespede căzută peste mine. Am călcat peste morţi. Erau mulţi. Plânset şi jale peste tot, oameni prinşi sub dărâmături şi ambulanţe care abia făceau faţă", îşi aminteşte bărbatul. A ajuns acasă, deşi rudele lui erau sigure că murise. Cutremurul şi-a pus amprenta pe toată viaţa bihoreanului. Sănătatea i-a fost grav afectată, iar leziunile suferite la coloană i-au adus un handicap de gradul I, acum fiind în imposibilitatea de a se deplasa fără însoţitor. "Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat şi am scăpat. Mi-am văzut moartea cu ochii, iar suferinţa tuturor acelor oameni nu poate fi uitată", spune Iosif Bogdan. Cutremurul, cu o undă de şoc primară şi o altă undă reflectată din malul înalt al Dunării, s-a soldat cu pagube materiale de peste două miliarde de dolari. Efectele postseismice s-au resimţit şi în plan politic. Una dintre deciziile luate de puterea comunistă a fost aceea de a transfera toate clădirile de comandă ale regimului în zona Dealul Spirii, mai puţin afectată de seism. Aşa a început demolarea unor vechi cartiere de case şi construirea Casei Poporului şi a întregului Centru Civic din Bucureşti.