Ambasadorul SUA în Oradea - de la sinagogă la şantier - Cec de la „unchiul Sam"

"Vis nesperat" pentru Comunitatea Evreiască

Gazda ceremoniei de ieri a fost Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea, care şi-a exprimat mulţumirea că, prin contribuţia venită din partea Fondului Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale al Departamentului de Stat, comunitatea este mai aproape de realizarea unui "vis nesperat", aceea de a salva o clădire care, timp de 80 de ani, a găzduit "o sinagogă ortodoxă, un lăcaş sfânt unde s-au adunat evreii pentru rugăciuni zilnice şi pentru sărbători". Acesta a menţionat că sinagoga de pe strada Primăriei este una din cele 29 de sinagogi şi locuri de cult din Oradea, oraş la a cărui dezvoltare evreii au avut o contribuţie importantă. "Credem că merită ca amprenta lăsată de ei să fie readusă în condiţii de siguranţă şi de demnitate pentru a putea fi redată circuitului cultural, religios şi muzeal, în folosul acestui municipiu", a declarat Koppelmann.  La evenimentul de ieri au fost prezenţi primarul Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, prefectul Claudiu Pop, PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, şeful Poliţiei Bihor, Liviu Popa, şeful Direcţiei de Cultură, Lucian Silaghi, fostul preşedinte al CJ Radu Ţîrle, fostul prefect Gavrilă Ghilea, foştii viceprimari Florica Cherecheş şi Gheorghe Carp, reprezentanţi ai celorlalte culte religioase din Oradea. Ambasadorul american a ţinut să precizeze că se află la a treia vizită în Oradea şi că a fost impresionat de zestrea arhitecturalăa oraşului. Potrivit lui Mark Gittenstein, în precedenta vizită i-a promis lui Koppelmann că va încerca să îl ajute să pună în practică proiectul de transformare a Sinagogii "Hinech Neorim" în Muzeul Evreilor din Oradea şi Bihor şi s-a ţinut de cuvânt. "Sunt mândru că am reuşit să acordăm pentru acest proiect a treia cea mai mare sumă alocată vreodată de Statele Unite în cadrul Fondului Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale al Departamentului de Stat", a menţionat ambasadorul SUA, Mark Gittenstein, adăugând că este o mândrie să contribuie la realizarea unui Muzeu al Evreilor, loc care nu va vorbi exclusiv despre Holocaust, ci şi despre istoria şi cultura evreiască. Ambasadorul american a precizat că e important să ne amintim de cei care au dispărut, dar că nu trebuie să ignorăm bogăţia culturală lăsată de aceştia. "Avem cu toţii datoria morală de a ne aminti ce s-a întâmplat şi de oamenii care au murit, dar eu aş adăuga că şi de cultura oamenilor care au murit, de ce sunt capabili românii şi să ne gândim la ce se va întâmpla după ce această renaştere culturală va avea loc".

Paralelă inspirată şi nu prea

Totodată, Mark Gittenstein a spus că este dator să facă şi "o remarcă critică", spunând că Holocaustul şi dispariţia bogăţiei culturale a evreilor au ca motiv şi faptul că, între cele două războaie mondiale, "instanţele, procurorii, instituţiile de drept" nu au funcţionat eficient. "Sunt convins că acum, România se află pe o cale pozitivă şi că eficienţa acestor instituţii a fost reîntregită", a declarat, la final, Mark Gittenstein, făcând referire la situaţia actuală din România. După acest discurs, ambasadorul SUA a înmânat cec-ul de 129.585 dolari lui Felix Koppelmann. La final, cei prezenţi la eveniment au urmărit o scurtă prezentare a proiectului de reabilitare a sinagogii şi au făcut un tur în jurul clădirii.  Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreilor din Oradea, Felix Koppelman, sinagoga ortodoxă Hinech Neorim a fost construită în 1926, iar după 1990, din cauza exodului evreilor români spre Israel, a fost abandonată. În 1991, ea a fost închiriată de conducerea Comunităţii Evreieşti pentru a servi ca depozit de legume şi fructe, iar în 2010 a fost dată în administrare Muzeului Ţării Crişurilor pe zece ani, cu obligaţia de a o amenaja ca muzeu de istorie a evreilor din Oradea şi din Bihor. Suma necesară pentru restaurare a Sinagogii Ortodoxe şi transformarea ei în Muzeul Evreilor din Oradea şi Bihor se ridică la 725.000 de euro, din care aproximativ 100.000 euro sunt asiguraţi de Departamentul de Stat american. Pentru restul sumei, se încearcă o finanţare din partea Comunităţii Evreieşti din Trento.