Autorităţile române vor trebui să desemneze, până la data aderării, 33 de persoane care să ocupe posturile alocate României de către UE în Curtea Europeană de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea Europeană de Conturi, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. În afara comisarului european, care a fost deja desemnat şi confirmat de preşedintele CE în persoana secretarului de stat în MIE Leonard Orban, România mai trebuie să desemneze un judecător la Curtea Europeană de Justiţie, un judecător la Tribunalul de Primă Instanţă, un membru la Curtea de Conturi, 15 membri pentru Comitetul Economic şi Social şi 15 membri pentru Comitetul Regiunilor. Cele mai cunoscute, datorită mediatizării, dintre funcţiile ce revin României sunt: comisarul european şi posturile de judecător la Curtea Europeană de Justiţie şi la Tribunalul de Primă Instanţă. În cazul celor două posturi de judecător, desemnarea persoanelor să le ocupe a determinat o dispută la Bucureşti, procedurile de nominalizare fiind în curs de desfăşurare. Selectarea candidaţilor cade în sarcina unei comisii formate din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Integrării Europene. România nu şi-a desemnat până în acest moment candidaţii, spre deosebire de Bulgaria, care şi-a anunţat nominalizările încă din 26 octombrie. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, numită pe scurt şi Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), îşi are sediul la Luxemburg şi este organul juridic al Comunităţilor Europene. În sistemul politic al UE, CEJ are rolul puterii juridice. Curtea Europeană de Justiţie nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiţie pentru Drepturile Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg, care este o instituţie a Consiliului Europei. Tribunalul de Primă Instanţă a fost înfiinţat în 1989, fiind mai degrabă o componentă a Curţii de Justiţie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curte din punct de vedere organizatoric. TPI este compus din 25 de judecători (27 după aderarea României şi Bulgariei), numiţi prin acord comun de către Guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. În afara acestor posturi în care România trebuie să-şi numească reprezentanţi şi care sunt cunoscute urmare a disputelor iscate pe tema nominalizărilor, Bucureştiul trebuie să-şi trimită alţi 30 de reprezentanţi în instituţii europene. Potrivit Tratatului UE, Curtea Europeană de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor şi a execuţiei bugetului Uniunii Europene. Membrii Curţii Europene de Conturi sunt independenţi şi au experienţă în domeniul auditării finanţelor publice. Persoana desemnată de România în cadrul Curţii Europene de Conturi va avea un mandat de şase ani de la data aderării. Comitetul Regiunilor (CR) este un organism complementar Consiliului, Comisiei şi Parlamentului UE. Membrii CR deţin mandate (administrative) pe plan regional sau local, nu funcţionează permanent la Bruxelles şi, prin urmare, menţin constant legătura cu cetăţenii. Ei se reunesc de cinci ori pe an în sesiune plenară. Conform Tratatului de aderare, Comitetul Regiunilor se completează, după 1 ianuarie 2007, prin numirea a 27 de membri (15 - România şi 12 - Bulgaria) reprezentând organismele regionale şi locale din fiecare din cele două ţări, care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund politic în faţa unei adunări alese. Comitetul Economic şi Social este un organism non-politic format în prezent din 317 membri care fac parte din grupurile de interes, economice şi sociale din Uniunea Europeană - "angajatori, angajaţi şi interese diverse". Comitetul Economic şi Social se completează, după aderare, prin numirea a 27 de membri (15 - România, 12 - Bulgaria) reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile organizate din cele două ţări. Mandatul acestora încetează în aceleaşi condiţii ca în cazul mandatelor membrilor Comitetului Regiunilor.