Comunitatea evreilor din Oradea a comemorat, ieri, 62 de ani de la marea tragedie - "Holocaustul", prilej cu care, la sinagoga de pe strada Mihai Viteazul nr. 4, s-au reunit reprezentanţi ai cultelor religioase, în frunte cu PS Sa Petroniu Sălăjanul, arhiereu vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului, şi cu PS Sa Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, ai Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, printre care şi Eminenţa Sa Rabin Abraham Ehrenfeld, cadre militare în rezervă şi retragere, profesori şi oficialităţi locale din localitate. "Înaintea celui de-al doilea război mondial, Oradea a avut una din cele mai mari comunităţi evreieşti de pe aceste meleaguri. Majoritatea evreilor au fost exterminaţi în lagărele de la Auschwitz-Birkenau şi în alte lagăre similare, împreună cu încă 6 milioane de evrei europeni. Scopul întâlnirii noastre este de a ne ruga pentru liniştea sufletească a celor care n-au avut şansa de a se apăra de perfidul duşman", a spus ing. Felix T. Koppelman, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea. El a adăugat că populaţia evreiască a contribuit la dezvoltarea vieţii social-economice din Oradea, a ştiinţelor şi artelor, având un rol deosebit în conturarea imaginii edilitare a municipiului. Manifestarea comemorativă de la Sinagogă a debutat cu o rugăciune pentru pacea şi prosperitatea popoarelor român şi israelian. Impresionant a fost şi ceremonialul în memoria celor 6 milioane de victime, ocazie cu care şase supravieţuitori ai Holocaustului au aprins şase lumânări. În continuare au luat cuvântul: Eminenţa Sa Rabin Abraham Ehrenfeld, PS Sa Petroniu Sălăjanul, arhiereu vicar al episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului, PS Sa Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, viceprimarul Mihai Groza, gl. bg. (r) Ştefan Neagoe, preşedintele Organizaţiei UNCMRR Bihor, Mircea Ifrim, deputat în Parlamentul României şi decan al Facultăţii de Medicină din Oradea, precum şi Benedek Tiberiu, membru în conducerea Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România. "Transilvania era sub dominaţie horthystă, când, în luna mai 1944, s-a făcut repartizarea, evreii orădeni fiind izolaţi în ghetoul mare, iar ceilalţi, provenind din alte localităţi ale judeţului Bihor (Marghita, Salonta, Aleşd, Săcueni), în ghetoul mic, în apropiere de actualul pod Decebal. După circa trei săptămâni, 70-80 de persoane, femei, copii, bătrâni, erau urcate în trenurile morţii, cu destinaţia Auschwitz", ne-a declarat Stern Petru, consilier în cadrul Comunităţii Evreieşti din Oradea. Spre finalul manifestării comemorative, corul comunităţii, condus de Gyuri Vilan, a susţinut un scurt program de cântece evreieşti, după care toţi cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere la monumentul Holocaustului din Oradea. În această tristă zi, nu puteau lipsi de la "Adunarea în doliu" supravieţuitori ai Holocaustului, familiile şi descendenţii acestora. Din Oradea au luat calea fără întoarcere a lagărelor 30.000 de evrei.