Conducerea Primăriei Oradea a mai avut, ieri, o tentativă de a lămuri populaţia în ce priveşte oportunitatea trecerii CET-ului de la cărbune pe gaz. Singurele argumente care au părut ceva mai convingătoare se leagă de valoarea investiţiilor, rămânerea pe cărbune presupune investiţii de 114-127 milioane euro, în timp ce varianta utilizării ca şi combustibil de ardere a gazului presupune o investiţie de 74 milioane euro.

În prezenţa conducerii Electrocentrale, ieri, primarul Ilie Bolojan a încercat să găsească scuze pentru facturile uriaşe pe care orădenii le plătesc la încălzire, dar şi pentru pierderile care au atins cote alarmante, de 35%. Întrebată, conducerea CET - aflată în funcţie de mai bine de un deceniu - de ce nu îşi dă demisia, ţinând cont de managementul defectuos al regiei, primarul a scuzat lipsa de performanţă, dând vina pe faptul că în ultimii 20 de ani nu s-a făcut nimic la CET. În plus, veştile proaste pentru miile de orădeni şocaţi de facturile la încălzire, care nu pot fi acoperite de un salariu, în unele cazuri, nu se opresc la majorarea de 38% faţă de luna decembrie, factura lunii februarie va înregistra, faţă de decembrie, o creştere de 52%. „Faţă de luna ianuarie, factura aferentă lunii februarie va fi mai mare cu 14%", s-a mulţumit să informeze directorul de producţie Daniel Ţigan. Mai mult, orădenii, nemulţumiţi de monopolul CET, nu au nicio şansă să se taxeze incompetenţa conducerii Electrocentrale, alegând o altă sursă de energie termică. Ieri, Consiliul Local Oradea urma să voteze delimitarea zonelor unitare de încălzire, care instituia imposibilitatea debranşării apartamentelor de la blocuri, respectiv extinderea reţelelor de gaz doar cu acordul CLO. În ce priveşte apartamentele de la case, debranşarea şi optarea pentru un alt sistem de încălzire se poate face doar în cazul în care există şase solicitări în acest sens. Însă, executivul a dispus retragerea proiectului, solicitând revizuirea lui. Un alt „mit" pe care conducerea Primăriei Oradea a dorit să-l desfiinţeze este legat de punga de apă geotermală, care „nu este o sursă inepuizabilă". „În acest moment, energia geotermală reprezintă o pondere de 7% din energia vândută într-un an, necesară alimentării tuturor celor 140.000 de consumatori ai CET. Pentru a creşte ponderea energiei geotermale la un maximum de 20% este nevoie de 2-3 foraje de reinjectare a apei din retur, o investiţie de 15-20 milioane euro. Apa geotermală nu e un zăcământ inepuizabil", a precizat Ilie Bolojan. Astfel, pentru producerea restului de energie se propune utilizarea gazului. Riscurile de creştere cu 40% a preţului la gaz, în opinia edilului şef, nu va duce la o majorare a preţului gigacaloriei. Potrivit proiectului revizuit, centrala nouă pe gaz de la Electrocentrale Oradea ar urma să producă atâta curent spre revânzare încât veniturile numai din această activitate s-ar putea ridica la aproape 20 milioane euro (18.719.325 euro), în plus sumele încasate drept bonus pentru cogenerare (aspect reglementat de Uniunea Europeană) ar putea fi de peste 14,73 milioane euro/an. Potrivit lui Bolojan, sumele provenite din vânzarea curentului de către CET vor fi folosite pentru compensarea preţului gazului. Practic, estimările făcute pentru fundamentarea versiunii de retehnologizare pe gaz au fost făcute, luând în calcul o creştere cu 40% a preţului gazului şi o stagnare a preţului energiei electrice. Iar dacă, după liberalizarea pieţei energiei, şi preţul energiei electrice va scădea, teoretic, CET va vinde şi mai mult curent, iar încasările din această activitate vor fi şi mai consistente. În aceste condiţii, o gigacalorie va fi facturată către populaţie cu echivalentul a 55 euro (TVA inclus). Noul proiect de modernizare a centralei de la CET va fi prezentat în Consiliul Local Oradea în luna martie.