Ieri, la Palatul Victoria, prefecţii au depus jurământul de credinţă şi au devenit înalţi funcţionari publici "cu acte în regulă"
"Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştincios îndatoririle ce-mi revin în funcţia publică în care am fost investit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!", a rostit, ieri, cu mîna pe Biblie, prefectul de Bihor, Ilie Bolojan, alături de omologii săi din alte 38 de judeţe, la Palatul Victoria, cu ocazia ceremoniei depunerii jurământului de credinţă în calitate de înalţi funcţionari publici.
Prefecţii s-au prezentat, ieri, la Palatul Victoria, pentru a depune jurământul de credinţă în calitate de înalţi funcţionari publici, la aproape un an de la momentul în care au preluat această funcţie.
Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, a ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, şi a şefului delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Johnathan Scheele. Şeful Guvernului le-a amintit prefecţilor că, începând cu acest an, nu mai au voie să facă parte dintr-un partid politic, fiind obligaţi să rezolve problemele cetăţenilor fără criterii politice şi să asigure un climat favorabil investitorilor. Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 340/2004 privind instituţia prefectului, aprobată de Guvern la sfârşitul anului trecut, prevede că prefectul va pierde statutul de demnitar şi va deveni, începând cu 1 ianuarie 2006, înalt funcţionar public, urmând să se supună integral reglementărilor cuprinse în Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Prefecţii şi-au pierdut statutul de demnitar şi au devenit înalţi funcţionari publici, fără să aibă dreptul de a face parte dintr-un partid politic, de a intra în grevă şi de a înfiinţa organizaţii sindicale proprii. Ei au trebuit să opteze fie pentru o funcţie politică, fie pentru funcţia administrativă de prefect pe care au continuat-o numai după un examen de atestare pe post, susţinut pe parcursul a două zile, la care prefecţii au răspuns unui set de 40 de întrebări privind prevederi din Constituţie, legile administraţiei publice locale, atribuţiile Guvernului şi alte acte normative, inclusiv acte aflate în stadiu de proiect. De asemenea, candidaţilor li s-a cerut să traducă un articol din Constituţie într-una din limbile vest-europene.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.