Credincioşi de toate cultele religioase s-au îndreptat ieri spre biserici pentru a sărbători Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier. La finalul slujbei religioase, credincioşii au primit ramuri de salcie sfinţite.

În acest an, toţi creştinii sărbătoresc Paştele în aceeaşi zi, astfel că şi Floriile au fost sărbătorite de creştinii din toate cultele religioase în aceeaşi zi - duminică, 13 aprilie. Intrarea Mântuitorului în Ierusalim a fost prăznuită prin participarea la Sfânta Liturghie, la finalul căreia au primit ramuri de salcie sfinţită. Conform tradiţiei, cu aceste ramuri vor împodobi icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de "Săptămâna Mare", după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din această zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte. Numită în popor şi Săptămâna Neagră, Săptămâna Patimilor este profund încărcată de tristeţea celei mai cutremurătoare poveşti de viaţă: viaţa Fiului lui Dumnezeu întrupat şi pogorât printre cei pe care i-a iubit nespus şi pentru care îşi asumă acum întreaga suferinţă a morţii. Această suferinţă pricinuită de păcatele omenirii se pregăteşte Hristos să o poarte cu ascultare până la moarte spre mântuirea fiecăruia dintre noi. Săptămâna Patimilor este perioada de maximă tensiune a pregătirii sufleteşti, pe care trăind-o prin post, rugăciune, citirea Sfintei Scripturi, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfântul Trup şi Sânge al Domnului, participăm cu adevărat la suferinţa lui Hristos luată asupra Lui spre a ne dărui nouă, oamenilor, şansa de a ne putea reapropia de Dumnezeu.