Închiderea forajelor ilegale - o decizie politică - Monument natural distrus
Lacul cu nuferi termali din Băile 1 Mai, care a rezistat din perioada terţiară a fost distrus de nepăsarea autorităţilor. În decembrie 2011 Crişana relata în premieră despre situaţia dezastruoasă în care a ajuns lacul. În ultimul an nu s-a făcut nimic esenţial pentru salvarea acestui monument al naturii declarat ca atare în 1932, astfel că a ajuns astăzi un biet ochi de apă cu un diametru de nici 10 m, care îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă alimentat printr-un furtun de pompieri.
Autorităţile locale s-au dovedit incapabile să soluţioneze acest dezastru natural care afectează cea mai importantă rezervaţie din Europa, care adăposteşte specii unicat cum ar fi melanopsisul, roşioara lui Racoviţă sau nufărul termal. Se împlineşte mai bine de un an de când factorii responsabili judeţeni şi centrali au fost sesizaţi cu privire la scăderea dramatică a nivelului apei din Rezervaţia pârâul Peţea de la Băile 1 Mai. Cu toată alarmarea făcută, timp în care autorităţile se tot reunesc în comisii şi subcomisii, situaţia s-a înrăutăţit dramatic, astfel că rezervaţia naturală, un simbol pentru judeţul Bihor de mai bine de o jumătate de secol, este în moarte clinică, ţinută în viaţă de apa caldă pompată printr-un furtun de pompieri. Contactat telefonic, muzeograful Radu Huza, custodele ariei protejate din 1 Mai, a confirmat situaţia dramatică a acestei rezervaţii naturale. "De mai bine de un an am sesizat scăderea nivelului apei. Cauza este evident extragerea apei geotermale mai mult decât poate rezervaţia să producă", a explicat Radu Huza. Mai exact, forajele care funcţionează, unele legal, altele ilegal, extrag mai multă apă geotermală decât poate suporta rezervaţia. "Există un calcul de suportabilitate. Acesta a fost calculat în anii 80 la 120 l/secundă maximum de exploatare. Iar atunci numărul forajelor era de şase. Acum, aceste foraje s-au înmulţit, în plus ne confruntăm şi cu tendinţa naturală descendentă a zăcământului. Această limită ar trebui coborâtă, ţinând cond de trendul natural", a adăugat Radu Huza.
Fraudă descoperită şi lăsată în pace
Din păcate, în loc să reducem consumul, acesta a crescut considerabil în ultimii ani. Pe lângă cele şase foraje legale aflate în concesionarea SC Turism Felix SA, Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale, care era la curent cu problema scăderii nivelului apei, a mai scos, în martie anul trecut, un alt foraj, în zona Rontău. De asemenea, s-a mai dat un aviz pentru deschiderea unui aquaparc, iar ca şi cum lucrurile nu ar fi fost suficient de grave, Consiliul Local Sânmartin a aprobat trecerea punctelor termice pe energie geotermală. În plus, rezerva este secătuită şi de numeroasele foraje ilegale, descoperite, dar fără ca autorităţile competente să şi facă demersuri pentru închiderea lor. "O situaţie similară a mai fost întâlnită în anii 80. Un foraj extrăgea mai mult. Atunci, prin voinţă politică, forurile judeţene au decis să oprească toate forajele din staţiune. S-a identificat forajul care producea această pierdere şi i s-a aplicat o diafragmă, care a redus secţiunea. A fost o decizie politică pentru a salva un brand al judeţului - nufărul era atunci pe stema judeţului, iar autorităţile comuniste s-au dovedit responsabile faţă de simbolul judeţului", a mai adăugat custodele rezervaţiei. În opinia sa, organele abilitate ar trebui să aplice prevederile Legii minelor, care califică drept infracţiune realizarea de foraje fără licenţă. Astfel, comisiile de la nivelul Prefecturii Bihor, respectiv reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Naturale ar trebui să sesizeze Parchetul pentru a demara procedurile de cercetare a celor opt cazuri de fraudă descoperite. "Rog autorităţile să intervină. Până nu avem un control riguros al tuturor exploatărilor nu putem interveni. Nu rezolvi nimic dacă închizi cele şase foraje legale, dacă celelalte ilegale vor funcţiona în continuare", a adăugat Huza.
Trebuie consultaţi specialiştii
O atitudine tranşantă a avut-o şi renumitul biolog, Anna Marossy, membră a Comisiei de Monumente Naturale a Filialei Cluj a Academiei Române, care, în anii 70-80, s-a luptat pentru curăţarea Lacului cu Nuferi, cu ajutorul soldaţilor. Domnia sa s-a arătat indignată de faptul că, în tot această perioadă, nu a fost consultată nici de reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor, nici ai Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor. "Problema e mult mai veche, a apărut în anii 60-70, odată cu abuzul grosolan de apă geotermală. Sursa de apă este suprafolosită. Refacerea lacului este o problemă complexă şi necesită consultarea unor specialişti", a declarat Anna Marossy. Aceasta speră că săptămâna viitoare, când prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, se va întoarce din concediu, să convoace o comisie de analiză cu toţi specialiştii, astfel să se pună capăt disputelor vizavi de salvarea acestui monument al patrimoniului natural al României.



o posibila solutie ar fi completarea apei termale cu apa din Izvorul Minunilor, proaspat sfiintita, desigur la un pret care sa nu depaseasca pretul aurului pe piata mondiala...Hai alesilor locali ''ginditi'' contractul si salvati ''unicatul''...
Din cate stiu eu, nu numai romanii sunt parte a dezastrului din 1 mai. vecinii nostri din ''tara vecina si pretina'', prin deschiderea complexului balnear din vecinatatea noastra, au forat la greu. Si la fel ca si ai nostri, n-au inlocuit apa scoasa , Si atuncui de unde atata apa ????. Conditia de baza este introducerea apei ''uzate'' termal inapoi in subsol si completarea diferentei din alte surse. S-a facut asa ceva ?? Nu!!!!. Simpla inchidere a forajelor ilegale si amenda nu e o solutie. Completarea masiva cu apa a rezervorului subteran atat de noi cat si de vecinii nostri, asta e solutia. la fel e si cu punga de petrol de la Suplac. mai analizati......