Vânătoarea de la Balc, organizată de Ion Ţiriac, a debutat în această dimineaţă, ieri sosind primii invitaţi, majoritatea ajungând cu avioane pe aeroportul din Debrecen (Ungaria), de unde s-au deplasat apoi cu autoturismele până la Balc. Un singur invitat, care nu a dat nici o declaraţie presei, dar pe care „Crişana" l-a identificat în persoana miliardarului prahovean Mihai Tufan, a ales să aterizeze pe Aeroportul Oradea, ieri, în jurul orei 14.00.

Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare Bihor, Sorin Hodişan, spune că el şi alţi trei medici ai instituţiei vor supraveghea vânătoarea de la Balc, examinând fiecare exemplar ucis, pentru a evita izbucnirea unor focare de trichineloză, pestă porcină şi febră aftoasă. "O echipă formată din trei medici şi supravegheată de mine va fi în permanenţă la Balc pentru a examina toate animalele înainte de eviscerare. Fiecărui exemplar împuşcat i se va repartiza un crotal cu număr, iar probe din carnea respectivă vor fi trimise cu o maşină specială la unul dintre laboratoarele Direcţiei, pentru analize", a declarat Sorin Hodişan. În 2010, reprezentanţii DSVSA Bihor au descoperit că dintre cei 160 de porci mistreţi împuşcaţi de oaspeţii lui Ion Ţiriac pe domeniul de la Balc, cinci au avut trichineloză. În mod tradiţional, vânătoarea de la Balc se desfăşoară la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii ianuarie. Participanţii la partidele de vânătoare organizate de Ion Ţiriac în ultimii cinci ani la Balc au fost persoane influente din lumea afacerilor şi a politicii, între care Wolfgang Porsche, moştenitorul imperiului cu acelaşi nume, Klaus Mangold, fostul preşedinte al grupului DaimlerChrysler, Rudolf Streicher (politician austriac, fost ministru în mai multe guverne), foştii tenismani Boris Becker şi Goran Ivanisevici. Printre oaspeţii români s-au numărat, de-a lungul anilor, şi foştii premieri Petre Roman şi Adrian Năstase, dar şi prinţul Dimitrie Sturdza.

300 de porci ucişi pe an

Vânătorii bihoreni şi clujeni cred că evenimentul organizat de Ion Ţiriac atrage atâtea celebrităţi din trei motive. Primul este acela că vânătorii au ocazia să împuşte exemplare uriaşe, care pot depăşi 240 de kilograme. Este vorba de porci mistreţi crescuţi într-un soi de semicaptivitate, îngrăşaţi special pentru această partidă de vânătoare. Al doilea motiv este legat de faptul că domeniul a fost folosit de Nicolae Ceauşescu, lucru care asigură o atracţie pentru mulţi dintre miliardarii occidentali. Iar un al treilea motiv, care are mai degrabă o aură de legendă, ar fi acela că ritualul uciderii porcilor, eviscerarea lor şi modul în care sunt organizate petrecerile de după vânătoare amintesc de presupuse ritualuri masonice. Pentru mulţi dintre membrii asociaţiilor de vânători, însă, ceea ce se întâmplă în Balc „nu este vânătoare, ci măcel", după cum spune Nicolae Stan, unul dintre vânători. Pe de altă parte, reprezentanţii Asociaţiei vânătorilor din Bihor spun că, în fiecare an, pe domeniul din Balc trebuie împuşcaţi 300 de porci mistreţi. Altfel, domeniul devine suprapopulat, animalele nu mai găsesc hrană şi încep să distrugă recoltele sătenilor.

Organizaţiile de mediu condamnă vânătoarea

Coaliţia pentru Mediu din România, care cuprinde aproape 70 de organizaţii de mediu, condamnă organizarea partidei de vânătoare de la Balc şi promovarea „acestui sângeros derapaj comportamental" drept eveniment monden, potrivit unui comunicat de presă. „Considerăm că actul uciderii din plăcere este moralmente inacceptabil. Acest fapt devine însă cu atât mai reprobabil şi mai condamnabil cu cât el se desfăşoară într-o incintă închisă unde vietăţilor expuse tirului concentrat nu li se oferă practic nicio şansă de supravieţuire. Numărul animalelor ucise este în fiecare an de ordinul sutelor, uciderile fiind concentrate într-un interval de 2 zile. Astfel, aşa-zisa partidă de vânătoare de la Balc este practic un abator în aer liber", se arată în comunicatul de presă trimis de organizaţiile de mediu. Reprezentanţii acestora critică „lipsa de discernământ" din rândul elitelor care participă la vânătoare. „Vânătorul a devenit practic un vector de periculozitate publică, atât pe terenul de vânătoare cât şi în afara lui. Respingem cu hotărâre şi tendinţa actuală de transformare a fondurilor de vânătoare româneşti în terenuri unde se practică înmulţirea şi hrănirea în regim domestic şi semidomestic a exemplarelor unor specii de animale sălbatice, cu unicul scop de a furniza ‘materie primă' pentru crimele recreative", susţin aceştia.

În plus, semnatarii îi solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor „să-şi concentreze atenţia asupra reglementării juste şi pro-biodiversitate a activităţii în acest domeniu unde situaţia a scăpat de sub control".