Memorialul „Rezistență și represiune în Bihor” din Cetatea Oradea a avut vineri, 26 mai, oaspeți de seamă, în frunte cu secretarul de Stat pentru Recunoșterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, domnul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

 

La mai bine de o lună de la inaugurare, Expoziția „Rezistență și represiune în Bihor”, amenajată în subsolul Corpului K al Cetății Oradea se bucură deja de un renume pe plan național, dovadă vizitele unor delegații tot mai numeroase din țară. Vineri, în jurul prânzului, secretarul de Stat pentru Recunoșterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, domnul Octav Bjoza, totodată și președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, însoțit de o delegație a foștilor deținuți politici din Făgăraș și Brașov, venind de la Sighet, au oprit și la Oradea tocmai pentru a vizita memorialul dedicat victimelor bihorene și nu numai din perioada comunistă. Aceștia au fost însoțiți pe întreaga perioadă a vizitei de către directorul Direcției pentru Cultură, Lucian Silaghi, președintele filialei locale a AFDPR. Prima oprire a fost la Cetatea din Oradea, acolo unde o secție a Muzeului Cetății și Orașului Oradea a fost transformată într-un loc de comemorare a victimelor opresiunii comuniste. Expoziția „Rezistență și represiune în Bihor”, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, a Consiliului Județean Bihor, a Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, a Asociației „Cei 40 de Mucenici”, respectiv a arhitectei drd. Maria Tîlvescu, a fost o adevărată surpriză pentru oaspeți din Brașov și Făgăraș. Cu toții s-au bucurat că au găsit la Oradea un loc care să îi cinstească pe colegii lor de suferință alături de care au petrecut, în anii comunismului, ani lungi și grei, plin de încercări. Curatorul expoziției, muzeograful dr. Cristina Liana Pușcaș a reușit să trezească în sufletele foștilor deținuți politici o emoție greu de stăpânit, amintindu-le prin expunerea făcută și prin referirile la elevii bihoreni, la preoții bihoreni, femeile din Bihor care au trecut prin calvarul Gulagului românesc, de propriile experiențe din închisorile comuniste. Cu toții au trăit înfometarea, bătăile, tortura, umilințele, privațiunea de libertate din anii grei ai comunismului, mulți dintre ei povestind că au primit condamnări la 20 de ani, doar pentru că au fost în legătură cu partizanii din Munții Făgăraș sau pentru „vini” și mai puțin grave.

„Ar fi trebuit să se fi lăsat câteva dintre lagărele morții să fie mărturie peste timp a acelor vremuri. Din păcate, toate au fost rase de pe pământ. Au rămas în picioare și pot fi vizitate lagărele naziste. Ar fi trebuit ca cea mai cumplită temniță din lume, Fortul 13 Jilava, să fi fost transformată imediat într-un loc de vizitare și nicidecum lăsată într-o continuă degradare. Este inadmisibil ca la București, în capitală, nici la 30 de ani de la căderea comunismului să nu existe un Muzeu al Crimelor Comunismului. O altă durere a noastră, deși în temniță și lagăre, Dumnezeu a fost în permanență alături de noi, astăzi trăim sub impresia că și până EL ne-a părăsit prin reprezentanții LUI pământeni. Nici la 60 de ani de la acele abominabile crime săvârșite împotriva a mai tot ce a avut acest popor mai moral și mai sfânt, Biserica Ortodoxă n-a găsit de cuviință să canonizeze doi-trei din zecile de mii de martiri ai temnițelor. Istoria religiilor cunoaște o serie de tâlhari care s-au întors la Dumnezeu și au devenit sfinți, de femei de moravuri ușoare care au devenit sfinte, iar unui martir al temnițelor comuniste care în tinerețea lui a făcut o anumită politică, fără a fi săvârșit o crimă, nu i se permite să se întoarcă la Dumnezeu, pe care nu l-a părăsit niciodată. Noi care am trecut pe lângă limitele dintre viață și moarte nu am fărmițat rezistența anticomunistă pe criterii politice, etnice sau religioase”, a declarat Octav Bjoza, la finalul vizitei de la Muzeul Cetății și Orașului Oradea. A promis că va reveni în Bihor, la începutul lunii septembrie, când în Băile Felix se va organiza Congresul Anual al AFDPR.