Lacul cu nuferi termali, declarat monument al naturii încă din 1931, este în pericol de moarte. De fapt, a intrat în moarte clinică. Izvorul sublacustru de apă termală a încetat să mai funcţioneze, iar apele calde ale lacului, în care cresc nuferii termali unici pe planetă şi unde se dezvoltase o faună specifică, s-au răcit, punând în pericol de extincţie întreaga biodiversitate. Cauza cea mai probabilă este exploatarea excesivă a zăcământului de apă termală, în Băile Felix şi 1 Mai apărând o puzderie de construcţii noi, multe dintre ele alimentându-şi sistemele de încălzire şi piscinele ilegal cu apă din zăcământ. Seceta prelungită a accentuat fenomenul.

Specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, instituţia care are în custodie „Rezervaţia Pârâul Peţea de la Băile 1 Mai", au constatat că nivelul apei din lac a scăzut extrem de mult. În plus, apa s-a răcit anormal şi periculos pentru un lac alimentat cu ape termale şi în care temperatura medie de 30-32 de grade Celsius favoriza vegetarea spontană a nufărului termal. După măsurătorile făcute de custozi, aceştia au constatat că temperatura apei a scăzut la 9-11 grade Celsius, sub pragul minim de 18 grade Celsius sub care poate rezista nufărul şi fauna din lac. Impactul este devastator, deoarece Rezervaţia Pârâul Peţea este singurul loc din lume unde nufărul termal (Nymphaea lotus var. thermalis) vegetează în mod spontan. „Izvorul geotermal sublacustru care alimentează lacul este mort. Nu mai funcţionează", ne-a declarat Radu Huza, specialist în arii naturale protejate de la Muzeul Ţării Crişurilor. Lacul din Băile 1 Mai este alimentat din două surse: un izvor geotermal dintr-un aven sublacustru şi un alt izvor cu apă rece din zonă. Scăderea nivelului apei în lac i-a alarmat pe cercetătorii de la Muzeul Ţării Crişurilor. Aceştia au efectuat în ultimile săptămâni măsurători care atestă scăderea temperaturii apei şi reducerea drastică a apei termale, înregistrându-se un minim istoric. „Funcţionează precum apa la cada de la baie: de la un robinet vine apă caldă, de la altul apă rece. Reglându-le, obţii temperatura potrivită. Ei bine, acum robinetul cu apă caldă nu mai merge", explică plastic specialistul Muzeului Ţării Crişurilor. Apa s-a răcit, iar nivelul lacului a scăzut până la un nivel record, fiind înregistrat un minim istoric. Custozii Rezervaţiei au anunţat imediat  autorităţile locale şi judeţene, precum şi Agenţia de Protecţia Mediului, Apele Române, Agenţia pentru Resurse Minerale etc. De asemenea, a fost angajată o firmă specializată în geofizică, măsurătorile şi investigaţiile subterane ale acesteia confirmând că izvorul din aven este blocat. Una din cauzele presupuse de specialişti este exploatarea peste capacitatea de suportabilitate a rezervorului geotermal. În staţiunea 1 Mai şi Băile Felix, alimentate din aceeaşi resursă geotermală, au apărut numeroase construcţii, vile, hoteluri şi pensiuni, multe dintre ele fiind alimentate ilegal de la zăcământ. Practic, în zonă orice proprietar de pensiune sau vilă poate să-şi angajeze o firmă de executat foraje, la câţiva zeci de metri penetrând în zăcământ şi folosind apoi apa termală la încălzirea locuinţei sau în propriile piscine. Nici o autoritate a statului nu ştie la această oră câte pensiuni folosesc ilegal apa termală.

 

Există soluţii pentru salvarea lacului?

Un monument al naturii şi un obiectiv de interes turistic major poate fi pierdut definitiv şi asta numai din vina omului. Şi seceta prelungită din acest an poate fi invocată pentru scăderea debitelor de apă provenite din acviferul Munţilor Vlădeasa şi Codru Moma. Specialiştii consultaţi de noi sunt rezervaţi în privinţa viitorului arealului protejat. O soluţie urgentă propusă chiar de Agenţia pentru Resurse Minerale (ANRM) - Inspecţia Teritorială Bihor este alimentarea lacului dintr-un foraj existent în apropiere. Nu este însă o soluţie pe termen lung, susţin geologii consultaţi de noi. Refacerea zăcământului secătuit presupune ani buni de aşteptare, însă problema principală este tocmai lipsa informaţiilor ştiinţifice exacte care să identifice gradul de epuizare a rezervelor de apă. De aceea, Muzeul Ţării Crişurilor a propus formarea la nivel judeţean a unei comisii lărgite de specialişti care să identifice exact sursa răului. „Partea proastă în Băile Felix şi 1 Mai este că, pe lângă forajele legale existente, sunt zeci de foraje ilegale", afirmă specialiştii consultaţi de noi. Iar autorităţile statului responsabile în domeniu au ignorat, voit sau nu, această realitate. Avram Radu Miron, inspector la Compartimentul Inspecţie Teritorială al ANRM, ne-a declarat ieri că situaţia nu este însă atât de gravă. „Am fost dimineaţă (ieri-n.r.) la Rezervaţie şi am constatat o schimbare radicală faţă de zilele anterioare. Izvorul din aven a reînceput să alimenteze lacul, apa fiind la o temperatură de 28 de grade Celsius. Părerea mea este că în ultimele şase luni debitul de apă rece a adus numeroase suspensii care au colmatat avenul. Acum, cu măsurătorile făcute, probabil s-a mişcat ceva în mâl, iar avenul şi-a dat drumul", explică inspectorul Miron, acesta susţinând că, cel mai probabil, „au fost obturate căile de aflux dinspre acvifer". Acesta mai adaugă că întreaga situaţie creată trebuie privită cu calm, specialiştii trebuie să realizeze un studiu exact bazat pe o observare mai atentă în timp şi abia apoi să fie emisă o ipoteză. Un prim pas ar fi decolmatarea avenului şi apoi monitorizarea atentă a debitului. În plus, „ultimul an a fost secetos", explică inspectorul Miron, iar debitele de exploatare au scăzut foarte mult. Apoi, sistemul hidrogeotermal din Băile 1 Mai şi Felix interferează cu cele din Oradea şi Livada, unde apa termală este exploatată intensiv. Cu toate acestea, în vară, când a fost vârful de sarcină în exploatarea apei termale la ştrandurile din staţiune, nu a fost nicio problemă, acum volumul extracţiei scăzând cu 30-40%.