Chiar dacă autorităţile locale sperau să scape basma curată şi fără prea multe critici la adresa iniţiativei lor de a construi un nou pod peste Crişul Repede, pe direcţia Sovata - Oneştilor, acest lucru nu s-a întâmplat. Locuitorii din zonele direct afectate de noua investiţie au luat atitudine şi au decis să-şi impună punctul de vedere cu privire la implicaţiile negative pe care le-ar avea o astfel de construcţie asupra mediului înconjurător şi, nu în ultimul rând, asupra riveranilor şi locuinţelor în care trăiesc. Fără avizul DSP Bihor Cei care locuiesc în zonă au înregistrat, în cursul zilei de vineri, 19 mai, la sediul APM Bihor, primele observaţii împotriva acestui proiect. Printre primii semantari se numără Asociaţia de Proprietari Sovata Crişul Repede, Asociaţia de Proprietari Splaiul, Asociaţia Cazaban Oneşti Ioşia Nord, Asociaţia 103 Sovata, Asociaţia de Proprietari Lebăda şi 5X5 Fotbal. În primul rând, petiţionarii semnalează că prin proiectul propus şi depus la APM Bihor sunt încălcate flagrant prevederile OMS nr. 536/1997 privind aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei: "Cap. 1 art. 9, Nocivităţile fizice (Zgomot, vibraţii), substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admise de standardele din vigoare". Or, din memoriul tehnic depus la APM Bihor, reiese că vor fi depăşite limitele maxime admisibile pentru zgomot, iar vibraţiile şi efectele negative ale acestora asupra locuinţelor învecinate nu sunt tratate deloc. "Problema vibraţiilor o considerăm una acută, deoarece în unele blocuri adiacente au apărut deja fisuri ca urmare a traficului de aprovizionare care s-a desfăşurat până în prezent. De asemenea, din studierea documentaţiei reiese că nu a fost solicitat prin Certificatul de Urbanism, avizul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bihor, cu toate că în art. 10 al O.M.S. mai sus amintit se stabileşte că zonele de protecţie sanitară se stabilesc, ca formă, mărime şi mobilare pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător", se arată în memoriul depus la APM Bihor. Semnatarii mai reclamă că, prin nesolicitarea cu bună ştiinţă a avizului DSP Bihor de către cel ce eliberează Certificatul de Urbanism, adică, în acest caz, chiar beneficiarul proiectului - Primăria Oradea, însăşi autoritatea publică locală încalcă prevederile unui ordin ministerial, foarte important pentru sănătatea cetăţenilor care i-au ales pe cei care conduc instituţia respectivă. "Dacă Primăria are bani, să-i investească în lărgirea podului Densusianu" În ceea ce priveşte oportunitatea investiţiei, riveranii sunt de părere că, pe termen lung, acest pod rutier va avea efecte negative. Astfel - fluidizarea circulaţiei va fi doar temporară, cu timpul, va creşte numărul de maşini care rulează în acelaşi timp şi se va ajunge la situaţia existentă în prezent - deci la o poluare mult mai mare. Conform memoriului, fluidizarea circulaţiei ar trebui făcută prin lărgirea podului Densusianu la patru benzi. "Se vede că acest pod rutier va afecta zonele de agrement deja existente -terenuri de fotbal şi tenis, teren de joacă, spaţii verzi etc. Faptul că în toată lumea se fac eforturi de reducere a circulaţiei auto în interiorul oraşelor pentru autorităţile locale, se pare, nu contează", mai precizează semnatarii memoriului. Construirea unui pod în locul podului de pontoane este admisă de riverani, ba este considerată chiar necesară, însă soluţia aleasă, în opinia lor, trebuie să fie un pod pietonal şi pentru biciclişti. În aceste condiţii, costurile şi durata de execuţie a unei astfel de investiţii ar fi mult mai mici. "Dacă Primăria are mai mulţi bani, aceştia se pot distribui spre lărgirea podului Densusianu sau repararea şi întreţinerea reţelei de drumuri existente. Execuţia ar dura o perioadă mai scurtă. În plus - zona de agrement existentă nu ar fi perturbată", sunt de părere orădenii din zonă.