Ajuns la cea de-a XIX-a ediţie, concertul rock comemorativ "Give peace a chance" - Hiroshima 68 a adunat, aseară, în curtea interioară a Palatului Baroc (fostul muzeu), zeci de orădeni, care au comemorat, prin muzică, tragicul eveniment de la Hiroshima.

Concert unic în lume

De 19 ani încoace, în ziua Schimbării la Faţă a Domnului, Florian Chelu Madeva îşi adună prietenii mai vechi şi mai noi, pentru a rock-comemora victimele din 6 august 1945 de la Hiroshima, acest concert fiind singurul de acest fel din lume. Repertoriul concertului, dedicat victimelor umanităţii, s-a îndreptat spre muzica rock de tip antirăzboinic, cu elemente satirice. Mai bine de două ore, orădenii au cântat alături de artiştii invitaţi: trupele Fala Band (Liliana I. Budău, Mircea I. Budău, Dan Beşe, Mircea Varodi, Sebastian Mata); Talentum (Nagy Mónica, Hegyi Gyöngyi, Faragó Attila, Margittai Tamás, Tamás-Péter Tibor, Gavrucza Nagy László); B - B. O. P. (Bader Oliver Robert, Gaspari Sandor, Görbe Jozsef); Blue strings (Sárközi Krisztián, Guiaș Liviu, Claudiu Ursuța, Halasz Dávid, Kiss Sándor); Intermezzo (Maria Trendler, Monica Trendler, Mânecan Valer, Florin Petroniu Avram); Rock-thea-tronos (Sergiu Nica, Al. Stângu, Al. Szüz, Florian Chelu), precum şi de interpreţii Lăcrimioara Deak, Timea Nagy, Lidia Lăzău, Martin Alexandra, Edina Bodor, Alexandrina Chelu, Iuliana Chelu, Vlad Vancea, Mihai Lipai, Răzvan Dobai, Marian Filip, Andrei Moroşanu, Andrian Locovei, Emil Sauciuc şi Vivi Repciuc. Evenimentul a fost organizat de Primăria Oradea, Episcopia Romano-Catolică, Muzeul Ţării Crişurilor şi Rock Filarmonica Oradea.

O tragedie ce nu poate fi uitată

În urmă cu 68 de ani, bomba atomică Little Boy a fost lansată de bombardierul american Enola Gay. 57 de secunde mai târziu, un întreg oraş a fost carbonizat. Omenirea intrase în era războiului nuclear. Potrivit unor calcule aproximative, explozia a avut puterea echivalentă a 16.000 de tone de dinamită. Bomba cu o greutate de patru tone a explodat la circa 600 de metri deasupra pământului. O uriaşă sferă incandescentă, de 1.000 de ori mai fierbinte decât Soarele, a vaporizat pe loc mii de oameni. Ciuperca atomică s-a ridicat în scurt timp deasupra a ceea ce, cu câteva secunde în urmă, fusese un oraş plin de viaţă. Potrivit estimărilor, între 70 şi 80 de mii de oameni au murit pe loc. Totul a fost distrus pe o rază de 1,6 kilometri. Alţi 90.000 de oameni au murit în următoarele două luni. Însă mulţi locuitori ai Hiroshimei mai plătesc şi astăzi cu viaţa preţul curajului de a locui pe un pământ care a fost supus unui flux de radiaţii de o asemenea putere. În următoarele cinci decenii, mii de locuitori au murit din cauza unor afecţiuni atribuite efectelor iradierii. Bomba atomică a constituit rezultatul a peste trei ani de cercetări intense, cunoscute ca "proiectul Manhattan", care au făcut din Statele Unite prima putere nucleară a lumii. Politicienii şi generalii de la Washington au găsit necesară utilizarea acestei arme ca să înfrângă mai uşor fanatica rezistenţă a trupelor Imperiului Japonez şi să evite noi pierderi de vieţi omeneşti în rândul  americanilor. De altfel, Japonia a capitulat trei săptămâni mai târziu.