Zilele trecute s-au împlinit doi ani de la semnarea Contractului de Finanţare pentru proiectul "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor", un proiect controversat care însă se confruntă cu o serie de probleme.

Proiectul "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor" este un proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune, la finalul căruia peste 237.000 de persoane din judeţul Bihor vor beneficia de un sistem de apă potabilă şi apă uzată modern. În cadrul proiectului se extinde şi se modernizează reţeaua de apă potabilă şi de apă uzată în Oradea, Sântandrei, Girişul de Criş, Nojorid, Oşorhei, Beiuş, Paleu şi Tinca. Valoarea totală a proiectului este de 341.717.112 lei fără TVA, din care valoarea eligibilă conform POS mediu este de 306.759.453 lei, din care 11,67 % provine din Bugetul de Stat, iar 1,8 % este contribuţia din bugetul local. Proiectul a demarat cu stângul, generând la nivelul tuturor acestor autorităţi nemulţumiri vizavi de tarifele de apă, care au trebuit ridicate până la nivelul celor de la Oradea, chiar dacă locuitorii din satele bihorene nu primesc apă de la Compania de Apă Oradea. Pe acest considerent, locuitorii din Biharia au cerut ieşirea din proiect, locul ei fiind luat de Paleu. O altă problemă constatată chiar de către Ovidiu Gavra, directorul CAO este calitatea studiului de fezabilitate întocmit în 2009, care creează mari probleme în ceea ce priveşte punerea în practică. Apoi, a început sarabanda licitaţiilor. Astfel, din 18 contracte, au fost semante 14, trei proceduri de licitare sunt contestate, iar un alt contract este în adjudecare. Un beneficiu este economia realizată în urma acestor licitaţii, de 43%. Primarul Ilie Bolojan a precizat că sunt două posibilităţi pentru banii economisiţi: banii să rămână în Bihor, pentru noi lucrări, ori să fie redistribuiţi unui alt judeţ. "Important pentru noi e să convingem ca măcar o parte din bani să rămână în Bihor", a precizat Bolojan.  La bilanţul de doi ani al lucrărilor APAREGIO au fost prezenţi şi primarii unităţilor administrative incluse din proiect, dar şi reprezentantul firmei asocierea Louis Berger cu Safege SA Nanterre France care asigură dirigenţia de şantier, George Popescu. Primarii s-au plâns de firmele executante, care fie au un ritm slab de lucru, fie folosesc materiale de slabă calitate, fie nu respectă dispoziţiile din avizele de lucrări. De asemenea, primarii se plângeau şi de faptul că CAO a introdus în proiect străzi cu două-trei case, iar alte străzi cu 20-30 de case nu vor beneficia de reţele noi. Primul dintre primarii care au îndrăznit să se plângă de acest proiect este Ioan Paşca, primarul din Girişul de Criş. Acesta a reclamat faptul că angajaţii asocierii SC Cartel Bau SA - SC Gerpe Contratas Y Construcciones SL - SC Simbac SA - SC CIAC SA, au un ritm foarte lent, iar aceste întârzieri au dus la acumularea unor penalităţi de 200.000 de lei, pentru neimplementarea proiectului 322 de asfaltare. "Sfârşitul proiectului va fi tragic. Cum s-a lucrat în Giriş e inadmisibil. Am văzut ce au băgat în şanţuri, nisip. Am un buldoexcavator la Primărie, eu desfac lucrările să vedeţi ce s-a făcut acolo. Sunt lucrări de proastă calitate. Mi-au distrus toată păşunea, unde era iarbă acum sunt pietre", a subliniat Ioan Paşca. Probleme similare au fost reclamate şi de către primarul din comuna Sântandrei, Ioan Mărcuş, care a ameninţat că nu va semna deconturile firmelor până când nu-şi vor face treaba cum trebuie.