PSD Bihor - oglinda unui partid consumat
Conferinţa Extraordinară a judeţenei de partid s-a desfăşurat, sâmbătă, într-o atmosferă vibrantă şi entuziastă, anticipând aşa cum se cuvine marele forum al social-democraţiei româneşti, Congresul Extraordinar al PSD. După cum stă bine unei autentice forţe de stânga, componenţa prezidiului solemnei întruniri a dat măsura deplinei comuniuni dintre partid şi masele largi de oameni ai muncii, al căror vrednic exponent este PSD.
Reuniunea pregătitoare pentru evenimentul din 10 decembrie s-a dorit a fi şi un moment al bilanţului, conducerea organizaţiei prezentând un raport asupra însufleţitei activităţi pe care a desfăşurat-o de la alegeri până acum. Cam aşa ar suna o dare de seamă succintă asupra mascaradei de la Casa de Cultură a Sindicatelor. Dacă mai adăugăm şi chestionarele cretinoide pe care le-a trimis conducerea centrală în teritoriu, avem imaginea completă a unui partid care se îndreaptă spre propriul sfârşit cu o seninătate de dinozaur lovit cu leuca. De parcă teme precum păstrarea cotei unice de impozitare, descentralizarea administraţiei publice şi rolul prefectului sunt grijile care-i apasă, clipă de clipă, pe pesediştii bihoreni. Din fericire, însă, mobilizatorul discurs al preşedintelui Mihai Bar a avut darul să le potolească orice eventuale temeri. "Am convingerea că suntem puternici", a clamat liderul PSD Bihor şi delegaţii la conferinţa judeţeană au suspinat uşuraţi. Pot dormi liniştiţi în continuare, cineva, nu e limpede cine, veghează pentru ei şi, la vremea potrivită, îi va trezi din somn cu mult-aşteptatul îndemn: la ciolane, băieţi, la ciolane! La ce bun să te agiţi când visul poate deveni realitate fără deranjul luptei cu Puterea, ci, din contră, cu blajine înţelegeri de culise, acoperite de lozincile împotriva ciumei portocalii? Ce mai contează că nici curcile nu mai cred în genul acesta de vorbărie, câtă vreme faptele sunt de netăgăduit? Şi, mai ales, ce mai contează că rândurile pesediştilor bihoreni s-au rărit simţitor în ultima vreme? La urma urmei, nu e suficientă "convingerea că suntem puternici"?
PSD Bihor a pierdut, de la alegeri, 20 de primari şi 60 de consilieri judeţeni şi locali. A, şi pe deputatul Gheorghe Sârb, dar el nu contează la socoteală, pentru că demisia sa e cel mai mare bine pe care l-a făcut PSD-ului în strălucita lui carieră politică. Toţi aceşti indivizi aleşi pe listele PSD şi-au luat tălpăşiţa şi s-au dus cu precădere spre noul partid-stat, PD. Fără îndoială că unii din ei sunt nişte lichele ordinare, altfel nu trădau precum nişte curve ieftine pe care nu le sensibilizează decât zornăitul arginţilor. Fără îndoială că alţii, mai slabi de înger, au fost nevoiţi să cedeze presiunilor celor care au pâinea şi cuţitul în Consiliul Judeţean. Cum să te mai aleagă oamenii dacă tu, ca primar, n-ai putut să faci nimic într-un mandat pentru că n-ai primit fonduri din cauză că eşti pesedist? Justificarea îşi are logica ei şi, dincolo de trădări - unele de aşteptat în cazul unui PSD care dospise artificial la putere - se pune problema răspunderii conducerii judeţene pentru hemoragia aleşilor locali. O temă interesantă de discuţie la conferinţă ar fi fost tocmai aceasta: a făcut echipa de la vârf tot ceea ce era de făcut pentru a evita exodul primarilor şi al consilierilor şi pentru a atrage atenţia asupra presiunilor la care au fost supuşi? Dar, înainte de aceasta, şi-a asumat conducerea organizaţiei răspunderea pentru trecerea pe liste a atâtor oportunişti?
Întrebări retorice, pentru că PSD-ul are altă treabă. Îşi pregăteşte congresul aşa cum scrie la carte. Din judeţe curg spre centru mesajele de susţinere a lui Mircea Geoană, cu aceeaşi repeziciune cu care partidul se duce la vale în sondaje. Dar se mai ia cineva după sondaje? Păi nu ştim noi cum stă treaba cu ele? "Şi noi am manipulat sondaje când eram la guvernare", a recunoscut senin Geoană, tot sâmbătă, la conferinţa organizaţiei de Prahova. Asta le mai lipsea activilor pesedişti: ideea că se pot culca pe-o ureche, în opoziţie fiind, din moment ce şi sondajele de azi sunt manipulate. Cât despre imaginea partidului, ce să mai vorbim? Numai de genul acesta de sincerităţi tardive nu avea nevoie PSD-ul acum. Şi nici opinia publică, lămurită demult cum vine treaba cu sondajele de opinie.
Conştienţi că, acceptând o primenire pe criterii valorice a rândurilor partidului, şi-ar tăia craca de sub picioare, boierii pesedişti din ţară se pregătesc să-şi realeagă un vodă slab, lipsit de autoritate asupra lor. Iar dacă aranjamentele de culise îi pot aduce iar la masa puterii, chiar nu are sens să-şi bată capul în legătură cu viitorul unui partid care confiscă şi compromite ideea de stânga în România. În acest fel, noul FSN patronat de Traian Băsescu, devine nu numai posibil, dar şi necesar acestui gen de politicieni pentru care agăţarea de ciolan este singura preocupare.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.