- este de părere Earl Mathers, directorul GRASP Forumul economic intitulat "Ziua Parteneriatului" a reunit, ieri, la Hotelul Continental Oradea, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, ai mediului de afaceri, ai organizaţiilor societăţii civile, ai unor misiuni diplomatice şi a avut drept scop stabilirea unor termeni generali ai unui plan de acţiune public-privat. Evenimentul, organizat de GRASP - Biroul Regional Oradea, s-a dorit a fi promotorul unui mecanism sustenabil de comunicare între administraţia publică locală şi sectorul privat, toate acestea în vederea conceperii unei strategii benefice ambelor părţi, dar şi comunităţilor în care este implementat. TREI OBIECTIVE, ÎN 16 LUNI Programul de asistenţă pentru autorităţile locale din judeţul Bihor, reprezentat de Governance Reform and Sustainable Partnerships (GRASP), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a urmărit, prin masa rotundă, organizată, ieri, la Oradea, să contureze ideea adoptării unui FORUM, ca structură de colaborare între administraţia publică şi sectorul privat, cu caracter permanent şi specific consultativ. Planul de acţiune pentru judeţul Bihor cuprinde trei obiective, ce vor fi îndeplinite pe parcursul viitoarelor 16 luni, şi anume: crearea mecanismelor pentru dezvoltarea/creşterea veniturilor locale şi îmbunătăţirea serviciilor, prin implementarea strategiei de dezvoltare economică locală; îmbunătăţirea planificării şi furnizării serviciilor sociale şi îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică locală şi cetăţeni. UTILIZAREA INTERNET-ULUI, VITALĂ PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Prezent la întrunire, Earl Mathers, directorul GRASP, sublinia importanţa unei strategii de informare privind potenţialul economic, turistic şi cultural al României, cu alte cuvinte o mai bună vizualizare a ţării noastre, recomandând în acest sens utilizarea Internet-ului. "România este un secret bine păstrat. În momentul de faţă nu se cunosc multe lucruri despre ţara dumneavoastră, care are, cel puţin din punct de vedere turistic, un potenţial enorm. Trebuie ştiut, însă, că, pentru a înregistra o dezvoltare economică, cel mai important lucru este utilizarea Internet-ului. O prezenţă solidă pe acest mijloc de informare înlesneşte atragerea investitorilor către comunitatea unei ţări", afirma directorul GRASP. PROGRAM PENTRU LOCALITĂŢILE MICI ŞI MIJLOCII A gestiona sărăcia, nefăcând nimic, sau înscrierea în partidul de guvernământ, pentru suplimentarea unor fonduri, reprezintă cele două alternative ale autorităţilor locale neinformate în ceea ce priveşte posibilităţile de finanţare externe, spunea Monica Monthiu, reprezentanta Asociaţiei Româno-Americane de Sprijin în Afaceri (ARBUS), organizaţie care are un program de dezvoltare a localităţilor mici şi mijlocii, având în vedere că majoritatea populaţiei României trăieşte în astfel de localităţi. CONEXIUNEA ÎNTRE RAMURI, FUNDAMENTALĂ Necesitatea unei conexiuni între toate ramurile unei societăţi a fost punctată şi de principele Radu de Hohenzollern-Veringen, cel care a fost desemnat reprezentant special al României peste graniţele ţării. "Comunitatea, în ansamblul ei, trebuie să înţeleagă această misiune, această dificultate de a fi prosper, de aceea trebuie să se consolideze. O investiţie rentabilă nu se poate face decât într-o societate antrenată bine", aprecia membrul familiei regale care a ţinut să felicite mediul de afaceri din judeţul Bihor. UN MAI MARE ACCENT PE VALOAREA ADĂUGATĂ Alături de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, ai unor misiuni diplomatice, la "Ziua Parteneriatului" au participat o serie de investitori români şi străini, care au avut ocazia să evidenţieze neajunsurile cu care se confruntă în activitatea lor. "În opinia mea, cel mai important ar fi să se pună un mai mare accent pe valoarea adăugată. Toată lumea ştie că singurul loc de muncă stabil este acela creat acolo unde se produce valoare adăugată. Din păcate, însă, firmele care achită cele mai mari sume la bugetele de stat se folosesc cel mai puţin de ele, nefiind niciodată consultate cum ar putea fi utilizate mai util acele fonduri pentru societate. De nenumărate ori, presa a semnalat faptul că nu există acces la astfel de informaţii, cerându-se să se arate mai clar direcţiile în care sunt canalizaţi banii publici. Apoi, nu există nici o lege care să stipuleze anumite facilităţi pentru unele societăţi comerciale care au importante contribuţii la buget. Spre exemplu, nici unul dintre cei 12.000 de angajaţi ai grupului nostru de firme nu a putut obţine o locuinţă de la statul român", sublinia dipl. ing. Ioan Micula, preşedintele Grupului de Firme European Drinks.