Biserica prăznuieşte mâine, 15 august, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută ca Sfânta Maria Mare, sărbătoare pregătită printr-un post de două săptămâni, al treilea din acest an, după postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. Maica Domnului este cea mai înaltă "sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Sfânta Biserică", iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile ei.

Potrivit tradiţiei, în momentul în care Dumnezeu a hotărât să o cheme la El pe Maica Domnului, a înştiinţat-o despre acest lucru prin intermediul unui înger, cu trei zile înainte, pentru a se pregăti în vederea mutării la cer. Atunci, ea a împărţit celor săraci veşmintele şi bunurile sale şi, după ce s-a recules în acelaşi loc de pe Muntele Măslinilor, unde se rugase şi Iisus Hristos în Joia sfântă, s-a întors acasă pentru a-şi da sufletul. Sosirea apostolilor lui Iisus la casa Maicii Domnului se va fi produs, potrivit tradiţiei, după ce Fecioara Maria s-a stins din viaţă. Printre ucenicii lui Iisus care au vegheat-o timp de trei zile pe Fecioara Maria nu se afla însă şi apostolul Toma. Acesta, sosit mai târziu, întristat că nu reuşise să vadă şi el chipul adormit al Maicii Domnului, le-a cerut celorlalţi deschiderea mormântului. Numai că, odată mormântul deschis, cei prezenţi au constatat absenţa trupului Fecioarei Maria şi i-au găsit doar giulgiul. Astfel, după credinţa Bisericii creştine, trupul Maicii Domnului n-a putrezit, fiind mutat de îngeri la ceruri. În Panteonul românesc, sărbătorirea Fecioarei Maria, denumită Sântămăria Mare - la Adormire (15 august) şi Sântămăria Mică - la Naştere (8 septembrie), este foarte importantă, cele două sărbători fiind legate de înnoirea timpului la Anul Nou Biblic, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă.