Sinagoga ortodoxă de pe strada Primăriei va deveni muzeu al evreilor din Oradea şi Bihor, însă abia după ce clădirea va fi reabilitată. Administratorul clădirii este Muzeul Ţării Crişurilor, care a anunţat că proiectul privind reconversia funcţională a sinagogii ortodoxe este finalizat, urmând să înceapă demersurile pentru obţinerea finanţării din fonduri europene a lucrării, care este estimată la cel puţin 725.000 euro. Proiectul a fost realizat de un grup de 16 studenţi de la Facultatea de Arhitectură, coordonaţi de arhitectul Cristian Puşcaş.

Directorul Complexului "Muzeul Ţării Crişurilor", Aurel Chiriac, a anunţat, ieri, că proiectul privind transformarea sinagogii ortodoxe de pe strada Primăriei în Muzeul Evreilor şi Oradea şi Bihor a fost finalizat. Mai întâi, însă, trebuie obţinută finanţarea, pe bază de proiecte naţionale şi europene, pentru reabilitarea întregii clădiri, construite în anul 1926 şi abandonate imediat după cel de-al doilea război mondial. "De acum înainte, scopul nostru este să obţinem finanţare pentru ca proiectul nostru să se concretizeze cât mai repede", a menţionat Aurel Chiriac. Potrivit acestuia, restaurarea clădirii va dura aproximativ doi ani, astfel că abia în maximum doi-trei ani va fi deschis muzeul. "E o satisfacţie multiplă pentru noi. Pe de o parte salvăm una dintre puţinele sinagogi rămase în picioare în Oradea. Apoi, se va realiza un muzeu al evreilor, comunitate care şi-a lăsat amprenta în municipiu. Pe de altă parte, este o satisfacţie faptul că această sinagogă va fi redată circuitului întregii comunităţi orădene", a declarat Andrei Seidler, directorul Centrului Comunităţii Evreilor. Proiectul de reconversie funcţională a sinagogii ortodoxe a fost realizat de arhitectul Cristian Puşcaş, care a coordonat o echipă formată din 17 studenţi ai Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii din Oradea. Cei 17 tineri sunt: Cristian Ghilea, Bogdan Filip, Victor Paşca, Brigitta Hoffmann, Paula Mihele, Victoria Pantiş, Coralia Iuhas, Anamaria Szabo, Ana Vlasici, Anda Porumbeanu, Oana Ozon, Diana Buzlea, Roni Mărcuş, Alin Gherman, Radu Tudor, Iulia Marc şi Cristian Filimon. Potrivit lui Cristian Puşcaş, suprafaţa desfăşurată a clădirii este de 320 mp, iar suma estimată a fi necesară pentru restaurare este de 725.000 euro. "Această sumă va creşte. depinde de bagajul patrimonial pe care muzeul îl va aduce după finalizarea lucrărilor de restaurare. Prin acest demers, noi am încercat să păstrăm imaginea clădirii. Practic, singura modificare pe care am facut-o este aceea că uşile laterale, pe unde intrau femeile, vor fi închise, urmând să rămână o singură poartă de intrare în sinagogă, cea principală", a declarat arhitectul Cristian Puşcaş. Directorul Complexului "Muzeul Ţării Crişurilor", Aurel Chiriac a menţionat că propunerea privind înfiinţarea unui muzeu al evreilor în Oradea a fost făcută încă din anul 1996. Atunci, clădirea vizată a fost Sinagoga Neologă Sion de pe strada Independenţei. "Din 21 de sinagogi şi şapte case de rugăciune care existau în Oradea, în prezent mai sunt în picioare şase sinagogi. În Sinagoga ortodoxă vom amenaja un muzeu al evreilor din Oradea şi Bihor, unde Holocaustul îşi va avea o parte, însă nu va fi un muzeu al Holocaustului. Noi vrem să oferim o realitate a Oradiei şi a Bihorului aşa cum a fost ea înainte vreme. Va fi un muzeu viu", a afirmat Chiriac.

Potrivit lui Chiriac, partenerul principal al instituţiei muzeale orădene în finalizarea muzeului este Comunitatea Evreiască din Oradea, care şi-a arătat de la început disponibilitatea în a susţine ideea şi de a facilita obţinerea de mărturii materiale care ţin de viaţa trecută a evreilor din Oradea.