Ziua Drapelului Naţional a fost marcată, ieri, la Oradea printr-un ceremonial foarte sobru şi solemn, în condiţiile în care Guvernul României a decis declararea zilei de 26 iunie zi de doliu naţional în memoria victimelor din Muntenegru.

Manifestările de ieri au debutat la Biserica cu Lună, unde un sobor format din trei preoţi a oficiat slujba de sfinţire a Drapelului României. La acest eveniment a participat şi episcopul ortodox al Oradiei şi Bihorului, Sofronie Drincec. Slujba a fost condusă de preotul Garnizoanei Oradea, Gheorghe Ioniţă, care a amintit faptul că Drapelul Naţional este un semn de unitate, un simbol al credinţei, unităţii şi demnităţii poporului român. Împreună cu părintele Dan Lele, de la Penitenciarul Oradea, s-a trecut la sfinţirea şi binecuvântarea drapelului, care a fost apoi scos din Biserica cu Lună şi purtat de patru ostaşi până în faţa Primăriei Oradea, acolo unde se aflau oficiali ai instituţiilor publice, ai Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere "Train Moşoiu", ai Garnizoanei Oradea, ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Poliţiei de Frontireră etc. A urmat momentul solemn al sărutării Tricolorului, după care s-a trecut la înălţarea pe catarg în sunetul trompetei care a interpretat Imnul Naţional. Manifestările au fost extrem de sobre şi au continuat cu citirea de către prefectul Claudiu Pop a HG nr. 410/2013 privind declararea zilei de 26 iunie 2013 ca zi de doliu naţional pe teritoriul României. "În această zi, toate instituţiile publice şi autorităţile publice centrale şi locale au obligaţia de a coborî drapelul României în berna. Totodată, potrivit hotărârii Guvernului, drapelul va fi coborât în bernă la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ, de cultură etc. Această obligaţie revine şi persoanelor fizice dacă arborează Drapelul României la domiciliu", a precizat Claudiu Pop. Astfel, la câteva minute după ce a fost ridicat, Drapelul a fost coborât în bernă în semn de respect faţă de victimele accidentului din Muntenegru. Totodată, s-a păstrat un moment de reculegere. Întreaga ceremonie din faţa Primăriei Oradea nu a durat mai mult de 15 minute, renunţându-se la momentele artistice care însoţeau de regulă acest eveniment. Prima consemnare a dreptului privind arborea steagului naţional datează din 1834, când Alexandru Ghica Vodă primeşte aprobare ca pe corăbiile Ţării Româneşti să fie arborat steagul roşu şi galben, iar pentru armata Ţării Româneşti să fie arborat roşu, galben şi albastru. Acest moment marchează începutul adaptării tricolorului pe pământ românesc. Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei de la 1848, când Guvernul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.