Potrivit acestor estimări nedefinitive, absenteismul a atins 57. Acesta este un nou record pentru acest scrutin, marcat de un absenteism în creştere din 1979. În 2004, absenteismul a atins 54,6%.
Circa 388 de milioane de europeni au fost chemaţi la urne în 27 de state membre. Slovacia, Slovenia, Cehia, România şi Polonia au înregistrat cele mai mari rate de absenteism, de peste 70%. O rată a absenteismului mare s-a înregistrat şi în Suedia, unde 65% dintre alegători nu s-au prezentat la urne, în timp ce ţara lor va prelua preşedinţia UE la 1 iulie. Ungaria (63,72%), Portugalia (63,52%), Olanda (63,5%), Bulgaria (62,5%), Austria (57,6%), Franţa (59,95%), Germania (57,8%) şi Estonia (56,8%) încheie lista ţărilor unde absenteismul este mai mare decât media europeană.
Conservatorii din Partidul Popular au câştigat alegerile europene devansându-i pe socialişti. Avându-se în vedere că numărul total al locurilor a fost redus în comparaţie cu legislatura actuală, repartiţia mandatelor pe grupuri politice este următoarea: Partidul Popular European - 263 ; Partidul Socialist European - 163; Alianţa Democraţilor şi Liberalilor - 80; Ecologişti - 52. Nu se ştie în schimb câte mandate vor avea "disidenţii" din PPE, care urmează să regrupeze conservatorii britanici, cehi şi polonezi, regrupaţi în estimările Parlamentului la categoria "alţii", creditaţi cu 91 de mandate din total, potrivit ultimelor estimări. Dar această denumire înglobează şi circa 20 de deputaţi ai Partidului Democratic Italian, chemat să se alăture PSE şi deputaţi eurofobi britanici şi olandezi. În total, 785 mandate. Două locuri nu sunt atribuite în prezent în PE, care numără în realitate doar 783 de mandate.