Peste un milion de imigranţi au ajuns în Europa în 2015, majoritatea din ţări care se confruntă cu războaie civile, precum Siria. Uniunea Europeană a fost nevoită să adopte o serie de măsuri pentru gestionarea acestei crize a migraţiei, cea mai mare de la al Doilea Război Mondial și până în prezent.

În total, 1.005.504 de imigranţi ajunseseră pe continentul european în perioada 1 ianuarie-21 decembrie 2015, de patru ori mai mulţi decât în 2014, dintre care 972.500 doar pe cale maritimă, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migrare (OIM). Jumătate dintre cei care au traversat Marea Mediterană sunt refugiaţi sirieni, urmaţi de irakieni, în proporţie de 20 la sută, şi de afgani - 7 la sută. O majoritate copleşitoare de 816.752 de imigranţi a sosit în Grecia, în 2015, traversând Marea Mediterană, adeseori în bărci supraaglomerate, prin înţelegeri încheiate cu contrabandişti, în încercarea de a ajunge pe continentul european. Doar într-o singură zi, săptămâna trecută, aproximativ 4.300 de imigranţi au sosit pe insulele greceşti, dintre care 3.000 numai pe insula Lesbos, una dintre cele mai afectate de criza migraţiei, confruntându-se cu sosiri zilnice de ordinul miilor. O parte mai mică dintre imigranţii înregistraţi în acest an pe continentul european a ajuns în Italia, traversând Mediterana, totalul acestora ridicându-se la 150.317 de sosiri, în timp ce puţin peste 4.000 au ajuns pe cale maritimă în Spania, Malta şi Cipru. Doar 34.215 de imigranţi au intrat în Europa parcurgând rute terestre, de exemplu, trecând prin frontierele turco-bulgară sau turco-greacă. În Marea Egee, din estul Mării Mediterane, unde sunt efectuate cele mai multe rute către continentul european, în special din Turcia în Grecia, 706 persoane au murit înecate în cursul acestui an, potrivit unui raport al OIM, publicat recent. Numai începând din data de 16 octombrie s-au înregistrat 422 de decese, în medie, şapte decese pe zi, din totalul celor 3.695 de decedaţi sau dispăruţi în Mediterană în 2015.

După ce sosesc în Grecia sau Italia, majoritatea se îndreaptă spre ruta balcanică pentru a ajunge în ţări din nordul şi vestul Europei, cu stabilitate economică mare precum Germania sau Suedia.