Comisia Europeană a criticat ieri Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniţie celor care presează pentru suspendarea celor două state de la finanţări până când vor consolida libertatea presei şi a justiţiei.

Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficienţe la nivelul UE în ce priveşte statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea a decis să condiţioneze accesul la finanţare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice. Raportul constată de asemenea provocări în ce priveşte independenţa mass-media şi lupta împotriva corupţiei, notând că pandemia a servit ca un „test de stres” pentru rezilienţa democratică a Celor 27.

„Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 au fost o sursă majoră de controversă”, afirmă raportul, notând despre Ungaria că „direcţia schimbării a ridicat preocupări serioase” în ce priveşte independenţa justiţiei.

„Uniunea Europeană a fost creată şi ca un antidot la (...) tendinţe autoritare”, a subliniat comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

În raportul Comisiei, Bulgaria, România, Croaţia şi Slovacia sunt la rândul lor criticate pentru deficienţe în asigurarea independenţei tribunalelor. Documentul denunţă totodată scandalurile de corupţie din Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Cehia, Ungaria şi Malta.

Pe de altă parte, raportul apreciază că unele din măsurile de urgenţă ale guvernelor împotriva epidemiei au mers prea departe în ce priveşte restricţiile impuse presei şi societăţii civile.

Tot miercuri, o majoritate de state membre a aprobat propunerea preşedinţiei germane în exerciţiu a Consiliului UE despre mecanismul de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept. Acesta va sta la baza negocierilor care vor începe luna viitoare cu Parlamentul European cu privire la măsurile ce vor guverna acordarea celor 1,8 trilioane de euro din fondul de relansare şi din viitorul buget comunitar din 2021-2027.

Potrivit unor surse, Polonia şi Ungaria s-au opus propunerii, spunând că aceasta se îndepărtează de ceea ce au convenit liderii statelor UE în luna iulie. Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia şi Olanda au cerut, între timp, condiţii mai aspre în privinţa respectării statului de drept.

Această poziţie este împărtăşită de majoritatea eurodeputaţilor, de al căror acord este nevoie pentru acordarea finanţărilor. „Va fi o negociere foarte, foarte dificilă şi dură”, a spus pentru Reuters eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa.

Încercările Uniunii de a forţa Varşovia şi Budapesta să-şi schimbe abordarea faţă de statul de drept au eşuat în mare parte până acum. Cele două se protejează reciproc de sancţiuni majore datorită faptului că UE are nevoie în prezent de unanimitate pentru a suspenda dreptul de vot al unui stat.