Turcia s-a declarat marţi hotărâtă să ajute Azerbaidjanul „să-şi recapete teritoriile sale ocupate” în Nagorno-Karabah, scena unor confruntări violente între Baku şi separatiştii susţinuţi de Armenia.

„Turcia se va angaja deplin să ajute Azerbaidjanul să-şi recapete teritoriile ocupate şi să-şi apere drepturile şi interesele în conformitate cu dreptul internaţional', a declarat directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Afirmând că Azerbaidjanul „încearcă pur şi simplu să asigure securitatea populaţiei civile din apropierea liniei frontului şi să elibereze teritoriile sale ocupate', purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce a apreciat că 'lumea nu-şi poate permite să plaseze pe picior de egalitate agresorul şi partea vătămată în numele unui aşa-zis principiu al neutralităţii”. Turcia consideră că Armenia ocupă Nagorno-Karabah prin intermediul separatiştilor ostili faţă de Baku şi care s-au autoproclamat republică în 1991 odată cu prăbuşirea URSS.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a chemat luni la încetarea „ocupaţiei” armene a Nagorno-Karabah pentru a se pune capăt luptelor dintre separatiştii susţinuţi de Armenia şi forţele azere.

Declaraţia preşedinţiei turce vine la scurt timp după ce Kremlinul lansase un apel Ankarei să se abţină „să toarne gaz pe foc” şi să acţioneze în favoarea păcii în Nagorno-Karabah, unde luptele au făcut aproape 100 de morţi de duminică până în prezent.

Rusia, aliat tradiţional al Armeniei, a ocupat o poziţie prudentă, chemând la încetarea focului, după ce ani de zile a vândut arme atât Armeniei, cât şi Azerbaidjanului, potrivit media ruse.

Uniunea Europeană a apreciat luni drept „extrem de preocupantă” situaţia din Nagorno-Karabah şi a declarat că orice ingerinţă în această regiune este „inacceptabilă”.

Mai mulţi lideri străini, între care cancelarul Angela Merkel, au cerut o încetarea imediată a focului, iar Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă ieri seara în încercarea de a evita un război deschis între Erevan şi Baku, care riscă să destabilizeze regiunea şi să antreneze puterile regionale Turcia şi Rusia.

Azerbaidjanul, ţară turcofonă, cu o majoritate şiită, cere revenirea sub controlul său a Nagorno-Karabah, provincie montană populată de o majoritate de etnici armeni creştini, a cărei ieşire de sub jurisdicţia de la Baku în 1991 nu a fost recunoscută de către comunitatea internaţională.