Cotele obligatorii şi permanente pe ţări, prezentate într-un raport - CE cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi

Comisia Europeană (CE) a prezentat ieri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000). Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria. Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia. Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a pledat, cu pasiune, în Parlamentul European (PE), la Strasbourg, în primul său discurs despre "starea Uniunii", ca statele Uniunii Europene (UE) să ajungă la un acord până săptămâna viitoare prin care să împartă 160.000 de refugiaţi. El i-a îndemnat pe miniştrii de Externe din UE, care se reunesc luni, la Bruxelles, "să se pună de acord" în această privinţă. Juncker nu a prezentat însă, în discursul său, mult aşteptatele cote obligatorii şi permanente, pe ţari. Ele au fost prezentate de Comisie într-un comunicat postat pe site. În schimb, preşedintele CE a confirmat noul plan prin care 22 de state urmează să împartă 120.000 de refugiaţi, care au sosit în Grecia, Italia şi Ungaria, în plus faţă de propunerea Comisiei din mai cu privire la împărţirea a 40.000 de refugiaţi doar din Grecia şi Italia. "Este vorba despre 160.000 de persoane pe care trebuie să-i primim în braţe şi sper că, de această dată, se va angaja toată lumea", a spus el în Parlament, referindu-se la refugiaţi în principal din Siria şi Irak, care au sosit în Europa de Sud. "Nu e timp să ne înspăimântăm. A venit vremea să dăm dovadă de demnitate umană", a mai declarat el. Juncker le-a cerut europenilor să nu facă diferenţe între refugiaţii pe care sunt dispuşi să-i primească în funcţie de religia şi credinţele lor. "Nu există religie, credinţă, filosofie, atunci când e vorba de refugiaţi. "Noi nu facem asemenea diferenţe", a pledat el. El a avertizat că Grecia, Italia şi Ungaria nu mai pot face situaţiei. "Criza refugiaţilor nu va dispărea pur şi simplu", a avertizat preşedintele CE în acest discurs pasionat, subliniind în faţa parlamentarilor că "a venit vremea să acţionăm" în privinţa jumătăţii de milion de migranţi care au sosit anul acesta în Europa. "Luptăm împotriva Statului Islamic (SI). De ce nu suntem gata să-i acceptăm pe cei care fug de Statul Islamic?", a subliniat el. Primul plan UE cu privire la gestionarea celei mai grave crize cu care se confruntă continentul de la al Doilea Război Mondial încoace a fost susţinut parţial, statele membre fiind de acord să primească doar aproximativ 32.000 de migranţi din 40.000 de propuşi, şi nu printr-un sistem de cote, ci pe bază de voluntariat.  Ungaria s-a aflat printre ţările care au respins inclusiv planul iniţal, alături de Cehia, Slovacia şi Polonia. Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu sunt obligate să participe la eforturile europene, dar ar putea să o facă. Juncker a cerut ieri ca aceste două planuri să fie adoptate luni de miniştrii de Interne, la Bruxelles. El a anunţat, de asemenea, o listă de "ţări de origine sigure" - pe care se află Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia - care va permite ca cetăţenii acestor ţări să fie expuzaţi rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE.