Cei 115 cardinali electori au intrat, ieri după-amiază, în Capela Sixtină, unde au depus jurământul, ocupându-şi locurile rezervate şi numerotate înainte de începerea Conclavului pentru alegerea noului Papă. Uşa Capelei Sixtine a fost închisă, aseară, maestrul ceremoniilor liturgice al Vaticanului, monseniorul Piero Marini, dând ordinul "Extra omnes" (Toţi afară), îndemnându-i pe toţi cei care nu aveau legătură cu Conclavul să iasă din Capela Sixtină. După fiecare "tur de scrutin", buletinele de vot vor fi arse, iar culoarea fumului care se va ridica din hornul capelei va anunţa observatorii din afară dacă noul papă a fost ales. Mii de persoane s-au adunat în Piaţa Sfântul Petru, pentru a urmări desfăşurarea ceremoniilor pe ecrane gigant. Personalitatea noului Papă, naţionalitatea sa, durata Conclavului şi intrigile Curiei fac obiectul unor nesfârşite speculaţii, întreţinute de regula impusă cardinalilor privind păstrarea secretului absolut asupra deliberărilor, relatează AFP. Ceea ce se petrece pe culoarele Vaticanului pentru a-l alege pe succesorul lui Ioan Paul al II-lea rămâne un mister total, iar zvonurile se intensifică exact din acest motiv, fără ca cei interesaţi să le poată dezminţi, pentru că au jurat să nu vorbească presei. Această obligaţie impusă de decanul cardinalilor, germanul Joseph Ratzinger - considerat unul dintre favoriţii în cursa pentru succesiunea lui Ioan Paul al II-lea - l-a obligat pe purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Joaquin Navarro Valls, să afirme, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că "în nici un moment, cardinalii nu au avansat vreun nume" în cursul reuniunilor lor de pregătire a Conclavului. Însă scurgerile de informaţii şi confidenţele obţinute de reprezentanţii presei acreditaţi la Vatican au conturat sentimente contrare pe întreaga durată a săptămânii trecute. Şi, aşa cum se întâmplă şi la alegerile politice, fiecare ţară, fiecare continent, fiecare organ de presă are favoriţi şi persoane neagreate. Într-o zi, cardinalul german Joseph Ratzinger este dat drept mare favorit. A doua zi, e rândul cardinalului Camillo Ruini, şeful Bisericii italiene, în cursă avându-l drept contracandidat pe arhiepiscopul de Milano, Dionigi Tettamanzi. Sunt avansate apoi numele fostului număr doi de la Vatican, cardinalul italian Angelo Sodano, şi cel al Patriarhului Veneţiei, Angelo Scola. În paralel, se fac speculaţii asupra candidaţilor de compromis care se bucură de susţinere în rândul cardinalilor, cum este cazul columbianului Dario Castrillon Hoyos, al indianului Ivan Dias, al lui Oscar Rodriguez Maradiaga, din Honduras, al portughezului Jose Da Cruz Policarpo, al austriacului Christoph Schoenborn sau al francezului Jean-Marie Lustiger. Unii editorialişti i-au ironizat pe specialiştii în problemele Vaticanului, care au dat atâtea nume de "papabili", încât în mod sigur printre ei se află şi viitorul Papă. Cardinalul Ratzinger este prezentat, astfel, ca un prestigios teolog sau ca un implacabil doctrinar, dublat de un autocrat. La rândul său, cardinalul Tettamanzi este portretizat ca un arhiepiscop durduliu şi bonom sau ca un prelat lipsit de experienţă, care nu cunoaşte limbi străine. Angelo Scola este strălucit, dar depresiv. Maradiaga este popular, dar prea tânăr şi slab pe plan teologic. Ruini este considerat un mare organizator, dar trist şi bolnav de inimă. Lucrurile se petrec astfel cu fiecare candidat din momentul în care devine un potenţial papă. Ipotezele sunt diverse şi în ceea ce priveşte durata Conclavului, care a început ieri după-amiază. "Trei zile. Papa va fi ales miercuri?, a prognozat, sâmbătă, Luigi Accatoli, vaticanistul cotidianului Corriere della Sera, considerat unul dintre cel mai bine informaţi specialişti.