Incidentele se multiplică la Belfast, noapte de noapte, în pofida unor încercări din partea unor lideri politici şi religioşi de a dezamorsa criza care vizează utilizarea steagului britanic la primărie, demostrând fragilitatea păcii din Irlanda de Nord.

Protestatarii "ţin ostatică" provincia britanică Irlanda de Nord, a declarat marţi ministrul Ulsterului, Theresa Villiers, după o nouă noapte de violenţe. "Este inacceptabil ca cei care apără steagul britanic să arunce cărămizi şi cocteiluri Molotov asupra poliţiei. Este scandalos", a adăugat Villiers pentru BBC. Marţi seara, loialişti protestanţi au atacat din nou forţele de ordine nord-irlandeze, aruncând înspre ele cu sticle, pietre, coctailuri Molotov şi fumigene. Una dintre cauzele acestor violenţe este decizia simbolică a Consiliului Municipal din Belfast, la 3 decembrie, de a nu mai arbora steagul britanic deasupra primăriei. Consiliul Municipal doar a pus în aplicare reglementări privind edificiile guvernamentale. Însă, această decizie a fost percepută ca o provocare de către protestanţi loialişti, favorabili menţinerii în Marea Britanie a Irlandei de Nord, o provincie britanică semiautonomă afectată de violenţe intercomunitare timp de 30 de ani, până la încheierea unui acord de pace în 1998. În cele trei decenii, 3.500 de persoane au murit în urma confruntărilor dintre loialiştii protestanţi şi republicanii catolici, susţinători ai unirii cu Republica Irlanda. Nici înfiinţarea unui Guvern bi-confesional nu a pus capăt violenţelor periodice, care reaminesc de divizarea permanentă a celor două comunităţi. După votul Consiliului municipal de la 3 decembrie, aproape în fiecare seară, cu excepţia unui armistiţiu în perioada crăciunului, grupuri de loialişti manifestează, adesea violent, pentru a reclama arborarea Union Jack.