Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu prim-miniștrii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor da undă verde unui nou buget al UE dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE.

 

Avertismentul este transmis printr-o scrisoare trimisă prim-ministrului irlandez Micheal Martin (Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE), cu copie către președintele Consiliului European, Antonio Costa, înaintea câtorva luni care reprezintă „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Retten, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea „ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate” în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole. De asemenea, ei subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau ce noi taxe „se inventează”.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, avertizează ei.

Cele șase state semnatare își justifică poziția subliniind că, împreună, contribuie cu aproape 40% din buget și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (...) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări se ciocnește direct cu cea susținută de Spania, Italia sau Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune (PAC), iar această divizare profundă complică obiectivul stabilit de statele membre de a încheia următoarele conturi comune înainte de sfârșitul anului.

Proiectul de buget pe care executivul comunitar l-a pus pe masă prevede un buget de două trilioane de euro la prețurile curente (1,76 trilioane la prețurile din 2025), ceea ce echivalează cu 1,26% din venitul național brut al blocului.

Se preconizează că Irlanda va prezenta o nouă propunere înaintea summitului european din 15 - 16 octombrie. Nu se așteaptă un acord cu această ocazie, dar se va încerca apropierea pozițiilor, ce vor fi rafinate la o întâlnire la Dublin pe 12 și 13 noiembrie. Dacă va fi necesar, Antonio Costa a cerut capitalelor europene să rezerve 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles, care să permită progresele necesare pentru a ajunge la un eventual acord la reuniunea din decembrie.

 

Scurte explicații

„Țările frugale” reprezintă un grup informal de state membre ale Uniunii Europene care promovează o disciplină fiscală strictă, o politică bugetară austeră și se opun creșterii cheltuielilor comune la nivelul UE. Termenul provine din limba latină (frugalis), semnificând moderație, economie și simplitate.

În contextul politicii europene, acest nucleu este format din state dezvoltate din nordul și centrul Europei, printre care se numără Germania, Țările de Jos, Suedia, Austria, Finlanda și Danemarca.

• Sunt contributori neți: Aceste state plătesc mai mulți bani către bugetul Uniunii Europene decât primesc înapoi prin fonduri europene. Din acest motiv, ele consideră că au responsabilitatea de a monitoriza cu strictețe modul în care sunt cheltuiți banii cetățenilor lor.

• Se opun majorării bugetului UE: Grupul respinge propunerile Comisiei Europene de creștere semnificativă a plafoanelor financiare, cum este cazul negocierilor actuale pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, unde cer reduceri de sute de miliarde de euro.

• Resping datoria comună (Eurobonduri): Statele frugale se opun cu fermitate emiterii de obligațiuni comune sau împrumuturi colective pe piețele externe (așa cum a fost modelul NextGenerationEU), deoarece nu doresc să își asume responsabilitatea financiară pentru datoriile altor state membre.