Protestele faţă de un proiect de lege privind extrădările în China s-au transformat într-o luptă pentru viitorul Hong Kong-ului, o sfidare la adresa autoritarismului Administraţiei Xi Jinping, care denunţă încălcarea gravă a principiului „o singură ţară, două sisteme", comentează Financial Times.

„În contextul în care China a intensificat controlul asupra teritoriului, protestatarii au adoptat noi strategii de a se ridica împotriva Guvernului susţinut de Beijing. Ceea ce a început ca un protest faţă de un proiect de lege privind extrădările s-a transformat într-o luptă pentru viitorului Hong Kong-ului, un caz rar de sfidare populară la adresa regimului din ce în ce mai autoritarist al preşedintelui Chinei, Xi Jinping", comentează editoriliştii Nicolle Liu şi Sue-Lin Wong, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Cum să mobilizezi milioane de oameni: Lecţii din Hong Kong".

Pe 1 iulie, în ziua aniversării transferului de către Marea Britanie către China a suveranităţii asupra Hong Kong-ului, protestatarii au pătruns ilegal în sediul Parlamentului regional, pe care l-au devastat. Manifestanţii denunţă atitudinea premierului din Hong Kong, Carrie Lam, şi agresivitatea forţelor de ordine. Manifestanţii s-au inspirat din ideile actorului Bruce Lee, precum şi din mişcările de protest din Franţa (Vestele Galbene), din Sudan, din nordul Africii (Primăvara Arabă) şi din SUA (Ocupaţi Wall Street).

Protestatarii au adoptat un sistem de organizare descentralizat. Conform organizatorilor, este vorba de o manevră tactică, pentru ca Beijingul să nu poată aresta un lider anume.

„Am tras învăţăminte după Mişcarea Umbrela din 2014. Actuala mişcare de protest generează incertitudine pentru Guvern", afirmă activistul devenit politician Joshua Wong, eliberat din închisoare în iunie 2019.

Pentru autorităţi, aceasta reprezintă o sursă de frustrare. „Chiar dacă Guvernul ar vrea să ajungă la un acord cu protestatarii, nu poate face asta, deoarece nu există nimeni care să îi reprezinte pe manifestanţi", afirmă Jasper Tsang, fostul preşedinte al Consiliului Legislativ din Hong Kong, un organism pro-Beijing. Protestatarii s-au mobilizat prin platformele de socializare online, tot printr-un sistem descentralizat. China cataloghează protestele din Hong Kong drept o „provocare flagrantă" Administraţia de la Beijing a avertizat că protestatarii care au pătruns cu forţa în sediul Parlamentului din Hong Kong vor fi aduşi în faţa justiţiei, Beijingul denunţând o „provocare flagrantă" şi acţiuni „ilegale". Protestatarii au utilizat bare metalice şi semne de circulaţie pentru a pătrunde cu forţa în Consiliul Legislativ din Hong Kong, unde au arborat un drapel din perioada colonială, după care au fugit din incintă.

„Este vorba de acţiuni ilegale, împotriva ordinii constituţionale din Hong Kong, acţiuni care subminează ordinea socială din Hong Kong şi interesele Hong Kong-ului", a comunicat Oficiul chinez pentru Afacerile din Hong Kong şi Macao.

„Este vorba de o provocare flagrantă la adresa principiului «o ţară, două sisteme»", a precizat Administraţia de la Beijing, referindu-se la autonomia specială de care beneficiază Hong Kong-ul. Autorităţile chineze au dat asigurări că „infractorii violenţi" vor fi judecaţi şi va fi „protejată siguranţa cetăţenilor şi a proprietăţilor".

„Protestele organizate în unul dintre principalele centre financiare din Asia au generat cea mai gravă criză politică de când Marea Britanie a transferat suveranitatea asupra Hong Kong-ului Chinei, acum 22 de ani. Mitingurile antiextrădare s-au transformat într-o formă majoră de contestare a premierului din Hong Kong, Carrie Lam, numită în 2017 de o comisie specială formată în principal din politicieni pro-Beijing; de asemenea, este vorba de o provocare politică gravă la adresa preşedintelui Chinei, Xi Jinping", notează editorialiştii FT Alice Woodhouse şi Nicolle Liu.

La protestele faţă de proiectul care ar fi facilitat extrădările spre China au participat aproximativ două milioane de oameni. Luni, circa 550.000 de persoane s-au alăturat marşului organizat la 22 de ani de la preluarea suveranităţii de către China.