Serbia se află la începutul drumului către a deveni membră a Uniunii Europene (UE), după ce premierul sârb Aleksandar Vucic a deschis luni, la Bruxelles, cu luxemburghezul Jean Asselborn, preşedintele Consiliului Afacerilor Generale, primele două din cele 35 de capitole de negociere de aderare.

Unul priveşte controlul financiar, iar celălalt spinosul dosar al normalizării relaţiilor între Serbia şi Kosovo, care şi-a proclamat independenţa în 2008. Belgradul nu recunoaşte însă independenţa Kosovo, în pofida unui acord pe care l-au încheiat în august sub patronajul Uniunii. Acordul include un plan în vederea evitării unor confruntări în Mitroviţa, în nordul Kosovo. Belgradul se obligă să asigure libertatea de mişcare pe un pod - închis de mai multe luni - care desparte comunitatea sârbă, majoritară, de cea albanofonă din acest oraş. Acordul prevede, de asemenea, ca zece localităţi kosovare cu populaţie majoritar sârbă să aibă propriile legislative, cu preşedinţi aleşi, dar să se supună legilor din Kosovo. În pofida unei implementări limitate a acestui acord, UE abordează dosarul cu pragmatism, prin prisma crizei migraţiei şi unei prezenţe a Rusiei în Balcani.  Bruxellesul se vede nevoit, din această perspectivă, să-şi reanalizeze intenţia de a opri pentru o perioadă extinderea blocului comunitar.