Administrația de la Moscova a negat că ar fi trimis mercenari ruși ca să-l protejeze pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, care se confruntă cu ample proteste ale opoziţiei susţinute de Statele Unite, relatează cotidianul The Guardian.

 

Moscova și-a manifestat sprijinul diplomatic pentru Maduro, în contextul în care criza politică din Venezuela ar putea eroda influența și investițiile ruse din această țară. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat că Rusia ar fi trimis mercenari ruși în această țară. Întrebat dacă Moscova a trimis cetățeni ruși în Venezuela, Peskov a răspuns categoric: „Nu, desigur că nu".

Potrivit presei, agenţi paramilitari care efectuează misiuni secrete pentru Rusia au ajuns în Venezuela în ultimele zile pentru a consolida dispozitivul de securitate al preşedintelui Nicolas Maduro în contextul protestelor opoziţiei susţinute de Statele Unite. Conform unor surse citate de agenţia Reuters, Moscova a trimis aproximativ 400 de agenţi paramilitari în Venezuela. Alte surse afirmă că sunt grupuri mai mici. Agenţii de securitate fac parte din Grupul Wagner, format din foşti militari care au luptat clandestin pentru susţinerea trupelor ruse în Ucraina şi în Siria. Grupul Wagner nu a comentat informaţiile. Moscova susține că nu are legături cu astfel de firme private de securitate.

Administrația Vladimir Putin a anunţat că îl consideră pe Nicolas Maduro președintele legitim al Venezuelei. Kremlinul a avertizat Statele Unite că ingerințele în Venezuela sunt „inacceptabile", catalogând drept „extrem de periculoase" declarațiile oficialilor americani privind o posibilă intervenție militară. Rusia a acuzat Statele Unite că susţin protestele care au generat de câţiva ani o criză politică gravă în Venezuela. China, Turcia, Siria şi Iranul au exprimat susţinere pentru regimul Nicolas Maduro.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să îl recunoască pe Juan Guaidó, liderul opoziţiei, ca fiind preşedinte interimar al Venezuelei. Juan Guaidó, preşedintele Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat miercuri după-amiază preşedinte interimar al ţării, contestându-l oficial pe preşedintele Nicolás Maduro în contextul crizei politice grave. Nicolas Maduro tocmai a început al doilea mandat de preşedinte al Venezuelei, dar zeci de mii de persoane continuă protestele, denunţând fraude electorale.

În condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro din Venezuela a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză Reuters din anul 2017. Profitând de statutul de principal creditor al regimului guvernamental de la Caracas, Rusia îşi consolidează dominaţia asupra industriei petroliere din Venezuela. În total, Rusia şi compania rusă de stat Rosneft au împrumutat Venezuela cu cel puţin 17 miliarde de dolari din 2006 şi până în 2017, potrivit estimărilor făcute de Reuters. Mai mult, Rosneft joacă rolul de intermediar al vânzărilor de petrol din Venezuela către clienţi din întreaga lume. O mare parte din petrolul din Venezuela ajunge în rafinăriile din Statele Unite, în pofida sancţiunilor împotriva Rusiei, fiind vândut prin intermediul unor firme de comerţ, potrivit unor documente interne ale Petroleos de Venezuela (PDVSA).

Rusia a exportat anual armament în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari în ultimii trei ani, a declarat Dmitri Șugaiev, directorul Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, precizând că principalele produse de export sunt echipamente pentru aviație, informează agenția Tass.

„În ultimii trei ani volumul nostru anual a fost de aproximativ 15 miliarde de dolari", a declarat oficialul rus. Șugaiev a menționat că "produsele principale, care reprezintă mai mult de 50% din exporturile de armament, sunt echipamente pentru aviație".

Potrivit unui studiu recent al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), Rusia a devenit în 2017 al doilea cel mai mare producător de armament din lume, depăşind Marea Britanie, însă la mare distanță în spatele Statelor Unite.