S-a confirmat victoria lui Ahmadinejad
Forul legislativ suprem din Iran, Consiliul gardienilor Constituţiei, a confirmat victoria lui Mahmoud Ahmadinejad la alegerile din data de 12 iunie, după renumărarea parţială a voturilor. S-a confirmat încă o dată că actualul preşedinte a fost ales cu 63% din voturi.
Decizia de renumărare a voturilor a fost luată pentru a atenua acuzaţiile de fraudă, acuzaţii aduse imediat după procesul de votare, de către candidaţii opoziţiei, Mir Hossein Moussavi, Mehdi Karoubi şi Mohsen Rezai. Principalul contracandidat al lui Ahmadinejad, Moussavi, a insistat ca întreg procesul de votare să fie anulat şi a susţinut organizarea de noi alegeri, având sprijinul manifestanţilor iranieni care au protestat în capitala Teheran faţă de rezultatul votului. În paralel cu pregătirea operaţiilor de renumărare parţială a voturilor a izbucnit şi un scandal diplomatic de proporţii între Londra şi Teheran. Astfel, statele Uniunii Europene au ameninţat cu retragerea colectivă a ambasadorilor din Iran, dacă autorităţile iraniene nu vor proceda la eliberarea tuturor angajaţilor Ambasadei britanice care au fost reţinuţi la sfârşitul săptămânii trecute. Ciocnirile de stradă dintre demonstranţi şi trupele guvernamentale s-au soldat cu 17 morţi şi cu sute de arestări. Percepţia publicului larg este că în Iran s-a manifestat puternic împotriva regimului. Nimic mai greşit. De fapt, a fost o luptă clasică în interiorul regimului. Forţele de ordine iraniene nu au înăbuşit forţe liberale care doreau răsturnarea regimului. Să nu uităm că Moussavi recunoaşte autoritatea Ayatollahului, precum şi perceptele religioase după care se călăuzeşte regimul. De fapt, Moussavi a fost susţinut în alegeri, la un moment dat, chiar de către Ayatollahul Khamenei. Ceea ce s-a întâmplat în Iran a fost o luptă între două facţiuni islamiste, amândouă servile regimului, dar care se opun una alteia. Ahmadinejad a dus o campanie împotriva vechii elite a clericilor, pe care a acuzat-o că se lăfăie în huzur şi lux şi de faptul că ar conduce statul în beneficiul ei. Ţinta lui Ahmadinejad a fost Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, fostul preşedinte, iar în timpul manifestaţiilor mai mulţi membri ai familiei acestuia au fost arestaţi. Moussavi este de fapt un continuator, să zicem, al vederilor lui Rafsanjani şi chiar este un fel de marionetă a intereselor şi scopurilor politice ale acestuia. De fapt, ciocnirile au loc între grupul lui Ahmadinejad şi al lui Rafsanjani, care este perceput de către Occident drept un pragmatic care se opune lui Ahmadinejad. Însă interesul central este regimul islamic, iar din această perspectivă conflictul dintre cei doi este unul minor şi nu va afecta în niciun fel relaţiile externe ale Iranului. Occidentul, când priveşte spre Iran, are în vedere două lucruri pe care le-a ridicat la grad de paranoia: programul nuclear al ţării şi sprijinul acordat de Teheran grupării islamiste Hezbollah. Or, nici una dintre cele două facţiuni rivale din cadrul regimului islamist nu va periclita în vreun fel vreunul dintre aceste, hai să le zicem, avantaje, care fac din Iran un lider regional.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.