Cancelarul german Angela Merkel a confirmat ieri că în decembrie nu va mai candida la conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi că actualul mandat al ei la şefia guvernului de la Berlin este ultimul.

„Am un ferm sentiment că a sosit momentul să deschidem un nou capitol”, a spus Merkel în faţa presei, pe un ton serios, dar calm. „În primul rând, la următorul congres al partidului, în decembrie, la Hamburg, nu voi mai candida pentru conducerea CDU', a spus Merkel în faţa reporterilor, după rezultatul sub aşteptări al formaţiunii sale la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul Hessa, scrutin la care CDU s-a clasat pe primul loc, obţinând conform sondajelor între 27% şi 29% din voturi, dar mai puţin cu peste 10% faţă de scrutinul precedent din 2013.

„În al doilea rând, acest al patrulea mandat de cancelar este ultimul pentru mine. La alegerile federale din 2021, nu voi mai candida din noul pentru postul de cancelar, nici pentru Budestag şi (...) nici nu voi căuta vreo altă funcţie politică”, a clarificat şefa executivului german.

„Nu ne putem preface că nimic nu s-a întâmplat”, a admis Angela Merkel, făcând referire la rezultatul scrutinului din landul Hessa, care a fost de asemenea un fel de test electoral la nivel naţional şi succede altor două alegeri regionale la care CDU a fost dezamăgit de rezultate.

Pe de altă parte, ea a promis că nu îşi va alege un succesor, astfel că lasă liberă competiţia pentru conducerea partidului, care se anunţă destul de dură între susţinătorii menţinerii liniei moderate şi cei care doresc o politică având accente conservatoare mai accentuate pentru a se încerca o contrabalansare a avansului extremei drepte anti-imigraţie.

Deocamdată şi-au anunţat candidatura la şefia partidului Annegret Kramp-Karrenbauer, care este o apropiată a Angelei Merkel şi deţine în prezent funcţia de secretar general al partidului, dar şi doi partizani ai aripii ce doresc un viraj mai către dreapta, respectiv ministrul sănătăţii Jens Spahn şi Friderich Merz.

Angela Merkel a jucat un rol esenţial pe scena europeană după anul 2005, ea evidenţiindu-se în special prin gestionarea crizei traversate de zona euro şi prin deschiderea frontierelor Germaniei pentru peste un milion de migranţi.

Slăbirea poziţiei politice a Angelei Merkel pe plan intern riscă să-i limiteze şi leadership-ul european, într-o perioadă în care UE se confruntă cu Brexit-ul, cu criza legată de bugetul Italiei şi cu perspectiva ca partidele populiste şi eurosceptice să câştige teren la scrutinul europarlamentar de anul viitor.

„Asistăm la o continuare a evoluţiei începute odată cu greşelile făcute de Merkel în timpul crizei migraţiei în 2015: erodarea treptată, dar constantă, a puterii sale politice”, estimează într-o declaraţie acordată agenţiei Reuters Carsten Nickel, director al companiei de consultanţă Teneo, care crede că deciziile anunţate luni de Angela Merkel reprezintă mai degrabă o „continuare a actualei crize de leadership” decât o „situaţie clară de instabilitate în Germania şi Europa”.