Cele 21 de luni de revoltă populară reprimată sângeros, devenită o rebeliune armată, se islamizează din ce în ce mai mult în Siria, unde timpul promisiunilor primăverilor arabe se pare că a trecut.

Dacă dinamica revoluţionară a rămas neschimbată, mişcarea pacifistă şi populară contra regimului preşedintelui Bashar al-Assad s-a transformat, puţin câte puţin, într-un război sângeros, ca reacţie la brutalitatea forţelor guvernamentale. Susţinuţi de majoritatea sunită a populaţiei, insurgenţii au început o luptă armată, folosindu-se de câteva arme de contrabandă sau cumpărate de la ofiţerii corupţi. Astăzi, ei ţin sub control o mare parte a zonelor rurale şi câteva oraşe mijlocii. În nord-vest, ei deţin un vast teritoriu, începând cu oraşul Alep (nord) până la frontiera cu Turcia. Rebeliunea se răspândeşte de estul în deşertului, dar mai ales, luptătorii se apropie de Damasc, unde armata efectuează operațiuni ample de "securizare" împotriva "teroriştilor", nume dat rebelilor de către regimul lui Bashar al-Assad. Sheikh Taoufik, lider în războiului islamist din regiunea Alep, este convins că "regimul slăbeşte de zi cu zi". Pentru Taoufik, "acesta este începutul sfârşitului". Incapabil să recâştige teritoriul pierdut, regimul sirian a abandonat planurile, care privilegiază apărarea capitalei, a marilor oraşe, a axelor strategice şi consolidarea redutei alawite (ramură şiită, din care fac parte majoritatea liderilor din Damasc) de pe malurile Mării Mediteranene. Forţele guvernamentale, indiferente faţă de civilii martirizaţi, lovesc oraşele şi cartierele rebele. Sub ochii jurnalistei de la AFP, peste 40 de persoane, dintre care 22 de copii, au decedat striviţi sub dărâmăturile clădirii în care se aflau, din cauza unei bombe, lansată de un MiG pe 18 octombrie, în oraşul Maaret al-Numan. Potrivit Obsevatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), 42.000 de persoane, în majoritate civili, au fost omorâţi de la începutul revoltei, în martie 2011. Sute de mii de sirieni şi-au părăsit casele.