Washingtonul doreşte să reducă prezenţa militară americană în Africa, a indicat ieri un înalt responsabil american, în contextul în care Franţa îi reuneşte pe liderii statelor din Sahel pentru a încerca să întărească frontul antijihadist.

Resursele consacrate de Pentagon Africii sau Orientului Mijlociu „ar putea fi reduse şi apoi reorientate fie către îmbunătăţirea pregătirii forţelor americane în ţară, fie către zona Pacificului", a declarat şeful de Stat Major american, Mark Milley, sosit la Bruxelles pentru reuniunea Comitetului militar al NATO din 14-15 ianuarie.

„Suntem pe cale de a elabora opţiuni pentru ministrul" american al apărării, Mark Esper, a explicat presei generalul Milley, menţionând că este vorba de un proces de reflecţie care are loc „în coordonare cu aliaţii şi partenerii SUA din zonele interesate".

Declaraţiile sale survin în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron i-a reunit ieri pe preşedinţii a cinci state africane, Ciad, Niger, Burkina Faso, Mali şi Mauritania, aşa-zisul grup Sahel 5, pentru a susţine legitimitatea contestată a militarilor francezi desfăşuraţi în regiune şi a încerca mobilizarea aliaţilor europeni.

Media americane au scris la finele anului trecut că Pentagonul are în vedere o reducere a numărului de militari americani desfăşuraţi în Africa în cursul următorilor ani, pentru a se concentra cu precădere asupra ameninţării concurenţei chineze şi ruse.

Armata SUA dispune în Africa, prin rotaţie, de circa 7.000 de soldaţi din forţele speciale care participă la operaţiuni comune cu armatele naţionale îndreptate împotriva jihadiştilor, mai ales în Somalia. Circa 2.000 de soldaţi din forţele terestre americane desfăşoară misiuni de formare în câteva zeci de state africane şi iau parte la acţiuni comune - inclusiv cu forţele franceze în cadrul operaţiunii Barkhane din Mali -, furnizând în principal asistenţă logistică, menţionează France Presse.

Întrebat în legătură cu eventuala închidere a bazei de drone de la Agadez, în nordul Nigerului, al cărei cost a fost estimat la circa 100 de milioane de dolari şi care a fost evocată de ministrul american al apărării, generalul Milley a asigurat că acesta nu a luat încă nicio decizie.

„Să ne economisim forţele nu înseamnă să le reducem la zero", a subliniat responsabilul american.

La reuniunea NATO de azi şi mâine se va discuta între altele şi despre prezenţa militară americană în Irak, pusă sub semnul întrebării după „eliminarea", la 3 ianuarie, a generalului iranian Qassem Soleimani, într-un raid american la Bagdad. Parlamentul irakian a cerut expulzarea celor 5200 de soldaţi americani din Irak, ceea ce aduce în discuţie şi prezenţa militară din alte 75 de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de Washington.

Generalul Milley a notat în acest sens că nu lui îi revine să ia decizii cu privire la menţinerea sau nu a trupelor americane într-o ţară anume, ci preşedintelui SUA, Donald Trump.

„Tot ce vă pot spune este care sunt politica şi planurile noastre actuale, iar instrucţiunile pe care le-am primit de la ministrul apărării şi de la preşedinte sunt că rămânem în Irak", a spus responsabilul american.A