Dispersarea sângeroasă de către armată şi poliţie a manifestanţilor pro-Morsi la Cairo şi violenţele care s-au propagat în toată ţara au provocat moartea a 525 de persoane, dintre care 482 de civili, a anunţat ieri un oficial din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Detaliind acest bilanţ, Khaled al-Khatib, şeful serviciilor de urgenţă egiptene, a precizat că 202 persoane au murit doar în piaţa Rabaa al-Adawiya, principalul punct de reuniune ocupat de aproape o lună şi jumătate de susţinătorii preşedintelui islamist Mohamed Morsi, destituit şi arestat de armată la 3 iulie. Fraţii Musulmani au anunţat 2.200 de morţi şi peste 10.000 de răniţi. După ce violenţele au cuprins rapid tot Egiptul, au fost impuse restricţii de circulaţie pe timpul nopţii în jumătate din ţară şi a fost decretată pentru o lună starea de urgenţă, a cărei ridicare fusese unul dintre succesele revoltei populare din 2011. Niciun incident nu a fost semnalat pe parcursul nopţii şi traficul s-a reluat uşor în cursul dimineţii. Autorităţile interimare, instalate de armată, au avertizat că nu vor tolera nicio altă reuniune sau noi violenţe, după ce au salutat "marea reţinere" de care a dat dovadă poliţia. Ieri dimineaţă, moscheea Rabaa, epicentrul contestării şi cartierul general al liderilor Fraţilor Musulmani care nu au fost încă arestaţi de autorităţi, a fost arsă în mare parte. Intervenţia forţelor de ordine a generat indignare în întreaga lume, comunitatea internaţională condamnând un "masacru" şi un recurs "lamentabil" la forţă. Vicepreşedintele Mohamed ElBaradei, laureat al premiului Nobel pentru Pace, care a garantat lovitura de forţă a militarilor, a demisionat, afimând că refuză să "îşi asume consecinţele deciziei cu care el nu este de acord". Înaintea lui, imamul de la Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate a islamului sunnit, a condamnat violenţele explicând că nu ştia de metodele pe care forţele de ordine intenţionau să le folosească. Ambasadorii egipteni au fost convocaţi, la Berlin şi la Londra.