Ţara care se afundă încet în haos sufocată de preţurile prea mari de suportat. Guvernul şi banca centrală ajung la cuţite pe fondul inflaţiei pe care nimeni nu ştie cum s-o mai oprească sa faca ravagii.

În ianuarie, cu gândul la alegerile generale cruciale din 2024, premierul britanic Rishi Sunak a promis că va reduce la jumătate inflaţia până la sfârşitul anului, scrie CNBC, citat de Business Magazin. La momentul respectiv, inflaţia globală a preţurilor de consum se situa la un nivel anual de 10,1%. Având în vedere că majoritatea economiştilor preconizau că aceasta se va înjumătăţi în mod natural, pe măsură ce şocul provocat de creşterea preţurilor la energie va dispărea, promisiunea părea un obiectiv deschis pentru guvernul conservator al lui Sunak.

Cu toate acestea, în luna mai, indicele principal al preţurilor de consum a fost de 8,7%, neschimbat faţă de luna precedentă, în timp ce inflaţia de bază - care exclude preţurile volatile la energie, alimente, alcool şi tutun - a crescut la 7,1%, cea mai mare rată din ultimii 31 de ani.

De asemenea, creşterea anuală a salariului mediu, excluzând bonusurile, s-a accelerat de la 6,7% la 7,2% în perioada februarie-aprilie, cel mai rapid ritm înregistrat vreodată, în timp ce piaţa muncii rămâne mai efervescentă decât se aştepta.

Între timp, creşterea economică aproape a stagnat, iar datoria publică a depăşit 100% din produsul intern brut pentru prima dată din martie 1961.

Banca Angliei a accelerat din nou ritmul de creştere a ratelor dobânzilor în iunie, majorând rata dobânzii bancare cu 50 de puncte de bază, până la 5%, agravând şi mai mult temerile interne privind o criză a creditelor ipotecare şi divergentă faţă de alte bănci centrale importante care au reuşit fie să încetinească, fie să întrerupă creşterea ratelor.

În urma celei mai recente date privind inflaţia, Sunak şi-a reiterat „sprijinul total” pentru Banca Angliei şi pentru guvernatorul Andrew Bailey, care se află sub presiune.

În discursul său din ianuarie, prim-ministrul a declarat că angajamentul de a înjumătăţi inflaţia a fost responsabilitatea sa personală, însă, în cazul în care inflaţia din Regatul Unit va rămâne la un nivel ridicat până la sfârşitul anului, mulţi se aşteaptă ca Banca Angliei să revină în vizorul miniştrilor guvernului care caută să redirecţioneze vina.

„Faptul că cancelarul şi-a reiterat angajamentul de a reduce la jumătate inflaţia în acest an, promiţând în acelaşi timp să crească economia şi să reducă datoria, pare a fi un angajament exagerat , având în vedere provocările cu care se confruntă Regatul Unit”, a declarat Richard Flax, director de investiţii la Moneyfarm.

Se aşteaptă în continuare ca inflaţia din Regatul Unit să scadă puternic până la sfârşitul anului, având în vedere reducerea cu 20% a plafonului preţurilor la energie de la 1 iulie şi pe măsură ce creşterile de tarife existente se vor transmite în economie, comprimând cererea şi ocuparea forţei de muncă.

Principala grijă a economiştilor este credibilitatea băncii centrale. Aceştia sugerează că dacă Banca Angliei ar avea o "credibilitate ireproşabilă", factorii de decizie ar putea spune că instrumentul contondent al ratelor dobânzilor va avea nevoie de 18 luni până la doi ani pentru a trece prin economie şi pentru a-şi face efectul simţit asupra economiei.

„Chiar şi în urmă cu câteva luni, aşteptările ca inflaţia să coboare la 2%, 3% erau foarte nerealiste. Trebuie să privim în ochi realitatea, pentru că prezentul conţine foarte multe provocări dificile ”, au spus economiştii.