Ultranaţionalistul sârb Vojislav Seselj a fost găsit nevinovat, ieri, de crime de război şi crime împotriva umanităţii în războaiele din Balcani din anii '90, relatează BBC News online.

Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie a stabilit că Seselj nu poartă o responsabilitate personală pentru aceste crime. Seselj a negat toate acuzaţiile. Ultranaţionalistului i s-a permis să se întoarcă la Belgrad în 2014, după ce a fost diagnosticat cu un cancer. El nu a fost prezent în sala de judecată şi a refuzat propunerea TPI de a urmări verdictul printr-o legătură video. Seselj participa la proteste antiguvernamentale înaintea alegerilor parlamentare sârbe. "Prin această achitare de toate cele nouă capete de acuzare, mandatul de arestare emis de Camera de Apel rămâne fără obiect", a declarat judecătorul care a prezidat şedinţa, Jean-Claude Antonetti. "Vojislav Seselj este acum un om liber", a adăugat el. Un fost aliat apropiat al defunctului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, el a fost vicepremier în perioada 1998-2000. El s-a predat TPI de bunăvoie în 2003. Atunci când Tribunalul a încercat să desemneze un avocat care să-l apere, împotriva voinţei sale, Seselj a intrat în greva foamei. Prin actul de acuzare el a fost inculpat pentru trei capete de crime împotriva umanităţii şi şase de crime de război, pentru incitare la epurare etnică în Croaţia, Bosnia şi provincia sârbă Voivodina, în perioada august 1991-septembrie 1993. La deschiderea procesului, în 2007, procurorii au argumentat că Seselj este responsabil penal pentru uciderea, torturarea şi deportarea unor persoane care nu erau cetăţeni sârbi, în cadrul proiectului său cu privire la crearea "Serbiei Mari". El a fost acuzat, de asemenea, de înfiinţarea unei armate de voluntari care a comis "crime de nedescris". Seselj a condamnat tribunalul, în mai multe rânduri, în îndelungi izbucniri, i-a contestat legitimitatea şi şi-a exprimat regretul că instanţa nu poate să-l condamne la moarte. Principalele acuzaţii formulate împotriva lui Seselj: deportarea şi mutarea cu forţa a zeci de mii de croaţi, musulmani şi alţi civili cu altă cetăţenie decât sârbă, în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Serbia; crime şi distrugerea deliberată a unor locuinţe, altor proprietăţi private şi publice, instituţii culturale, monumente istorice şi locuri sacre; torturarea, baterea, jefuirea, agresarea sexuală şi menţinerea în condiţii de viaţă inumane a unor croaţi, musulmani şi altor civili, alţii decât sârbi, de către militari sârbi în timpul capturării şi în instalaţii de detenţie; denigrarea directă şi în mod public, printr-un "discurs al urii", a croaţilor, musulmanilor şi altor populaţii care nu erau sârbe. Cu câteva zile înainte de verdict, Seselj a declarat că nu se va duce la Haga de bunăvoie. "Dacă Guvernul mă extrădează, atunci îmi voi ispăşi pedeapsa", a spus el. Însă el a insistat, într-un interviu pentru postul rus RT, că "nu regretă nicio zi din lupta împotriva tribunalului antisârb".