Datorită numărului mare de falsuri de bancnote constatate, Ministerul Administraţiei şi Internelor a decis înfiinţarea unei structuri care să se ocupe exclusiv de aceste lucruri. Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog are acum un Oficiu Naţional Central, care se ocupă numai de falsuri de bani şi cărţi de credit, colaborând, în acest sens, cu Poliţia de Frontieră, SRI şi Banca Centrală. Românii care muncesc în străinătate vin cu falsuri În judeţul Bihor, a luat fiinţă Centrul Zonal pentru combaterea falsurilor, care are competenţă în judeţele Bihor şi Satu Mare şi care a luat locul Serviciului pentru combaterea falsurilor. Noul sistem este unul specializat şi are misiunea de a instrui populaţia, casele de schimb valutar şi băncile, cu privire la elementele de siguranţă ale bancnotelor şi modalităţile de acţiune în cazul constatării unui fals. În urma unei analize a fenomenului de fals şi a cazurilor depistate de centrele din întreaga ţară, Bihorul se numără printre judeţele fruntaşe. "Suntem o zonă de tranzit, un judeţ la graniţă şi de aceea ne confruntăm cu mai multe cazuri de bancnote false decât celelalte judeţe. Românii care vin de la muncă din străinătate, fie că ştiu, fie că nu, aduc în ţară foarte multe bancnote false, care intră apoi în circulaţie", a declarat subcomisarul Valerian Şipoş, şeful Biroului de Combatere a Crimei Organizate. Bancnote contrafăcute, chiar şi la bănci În primul semestru al acestui an, în judeţul Bihor, au fost depistate bancnote false doar în valută, bancnotele româneşti plastificate fiind mai greu de contrafăcut. Cel mai des au fost falsificate, până acum, bancnotele de 50 şi 100 de euro şi cele de 100 de dolari. Lucrătorii Centrului Zonal au depistat anul acesta 132 bancnote de 100 de dolari contrafăcute şi patru bancnote de 50 de euro. Tot în acest an, pe baza informaţiilor furnizate de către poliţiştii bihoreni, a fost anihilată o importantă filieră din Republica Moldova, care plasa valută falsă în Bihor. Bancnote false sunt depistate şi la casele de schimb valutar sau bănci, care nu dispun de aparatură performantă care să sesizeze falsurile, iar reţelele de falsificatori sunt specializate, astfel încât cu greu faci diferenţa dintre o bancnotă valabilă şi una fără nici o valoare. Şi staţiile de benzină primesc din ce în ce mai mulţi bani falşi, datorită numărului mare de străini care intră şi ies din ţară şi care achită în valută. Pensionarii, uşor de păcălit În urma cazurilor descoperite, s-a constatat că bihorenii care cad cel mai des în plasa falsificatorilor de valută sunt pensionarii, care, din cauză că nu cunosc elementele de securitate a bancnotelor, sunt păcăliţi uşor. Cel mai recent caz de acest gen este al unor bătrâni care şi-au vândut locuinţa şi s-au trezit cu 6000 de dolari falşi. ?Bătrânii au ţinut banii în casă, iar când au dorit să îşi cumpere o altă locuinţă, s-a descoperit că valuta era falsă. O dată cu trecerea timpului, munca noastră este îngreunată, pentru că este foarte greu să cercetezi toate pistele, să vezi de unde provin banii şi să găseşti un vinovat?, ne-a mai spus subcomisarul Valerian Şipoş. Poliţiştii bihoreni recomandă cumpărarea de valută doar de la casele de schimb valutar sau bănci, dar nici aşa nu putem fi chiar siguri că banii nu sunt contrafăcuţi. O altă variantă, pentru a nu ne trezi cu falsuri, ar fi cunoaşterea tuturor elementelor de securitate, dar multe dintre acestea sunt deja reproduse prin scanare atât de bine, încât chiar şi cei care le cunosc pot fi înşelaţi.